DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Sportivă Fotbal Club Progresul București (A.S. F.C. Progresul) în Dosarul nr. 45.986/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 986D/2019. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.412D/2019 și nr. 2.322D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 24.936/300/2017/a2 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și în Dosarul nr. 6.274/95/2017/a1.3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.412D/2019 și nr. 2.322D/2019 la Dosarul nr. 986D/2019. … 6.–>Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.<!–>Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.412D/2019 și nr. 2.322D/2019 la Dosarul nr. 986D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile din Constituție invocate. Precizează că existența unor condiții legale stabilite cu privire la posibilitatea terților de a interveni într-un proces pendinte nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiție. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>9.–>Prin Încheierea din 22 martie 2019, Decizia civilă nr. 1.318A din 19 aprilie 2019 și Încheierea din 5 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 45.986/3/2017, nr. 24.936/300/2017/a2 și, respectiv, nr. 6.274/95/2017/a1.3, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Asociația Sportivă Fotbal Club Progresul București (A.S. F.C. Progresul) în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor, respectiv a recursului, declarate împotriva unor încheieri de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție accesorie într-un proces, ca urmare a lipsei interesului solicitantului. … 10.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate aduc atingere accesului liber la justiție, deoarece au un caracter echivoc și puțin previzibil, fiind încălcat dreptul terților de a interveni în proces. Se arată că textul de lege criticat nu face distincție între cererea de intervenție principală și cererea de intervenție accesorie, astfel că în ambele tipuri de cerere intervenientul trebuie să aibă interes, în conformitate cu prevederile art. 33 din Codul de procedură civilă potrivit căruia interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Însă, în conformitate cu jurisprudența bogată a Curții Constituționale, intervenientul accesoriu nu poate invoca un interes propriu, ci se alătură și susține interesele unei părți aflate într-un litigiu (Decizia Curții Constituționale nr. 74 din 21 februarie 2013). În aceste condiții, în mod evident, orice cerere de intervenție accesorie poate fi respinsă ca inadmisibilă în principiu, deoarece intervenientul, neavând un interes propriu, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate impuse de art. 33 din Codul de procedură civilă. … 11.–>Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, întrucât existența unor condiții legale de exercitare a unor acțiuni civile sau de intervenire a terților într-un proces pendinte nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiție. Subliniază că Legea fundamentală nu protejează un acces nelimitat sau necondiționat la justiție, ci doar pe acela care are ca scop apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor legitime ale persoanei care se adresează justiției. Or, în cazul de față, textul legal nu limitează accesul la justiție, ci îl supune unor condiționări. Precizează că este necesar ca legea să condiționeze dreptul terților de a interveni în proces de respectarea cerințelor de formă și de fond (de interes și de conexitate cu cererea principală), în caz contrar, ar putea să intervină în proces orice persoană care nu ar justifica niciun interes conex cu procesul, cu implicații asupra limitelor cadrului procesual subiectiv. … 12.<!–>Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, deși intervenția accesorie are natura unei apărări în sprijinul părții în favoarea căreia se intervine, aceasta nu poate să deroge de la condițiile impuse de art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă pentru formularea oricărei cereri, printre care se numără și justificarea unui interes. … 13.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că existența unor condiții legale de exercitare a unor acțiuni civile sau de intervenire a terților întrun proces nu constituie o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Arată că se impune ca legiuitorul să condiționeze dreptul terților de a interveni în proces de respectarea unor cerințe de formă și de fond, pentru evitarea participării la proces a oricărei persoane care nu ar justifica niciun interes conex, cu implicații asupra limitelor cadrului procesual subiectiv. … 14.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Oricine are interes poate interveni întrun proces care se judecă între părțile originare.“ … 18.–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și art. 21 – Accesul liber la justiție. … 19.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea prevederilor de lege criticate, în redactarea pe care acestea o aveau anterior intrării în vigoare a actualului Cod de procedură civilă, similară celei criticate în cauza de față. Astfel, prin Decizia nr. 615 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2 august 2007, sau Decizia nr. 47 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 5 martie 2010, Curtea a apreciat că dispozițiile art. 49 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 conform cărora „Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane“ sunt constituționale, reamintind că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual – nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa cu rea-credință, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 20.–>Totodată, Curtea a observat că art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129 care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“ atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Curtea a apreciat că, așa fiind, dispozițiile criticate reprezintă expresia aplicării acestor dispoziții constituționale. … 21.<!–>În plus față de cele deja reținute în jurisprudența prezentată și având în vedere că în prezenta cauză se critică, în esență, faptul că inclusiv pentru admiterea cererii de intervenție accesorie este necesară justificarea interesului efectuării unui astfel de demers procesual, Curtea observă că cele două tipuri de intervenție voluntară – cea principală și cea accesorie – prezintă caracteristici proprii, ambele subsumate însă îndeplinirii condiției existenței interesului terțului de a interveni în procesul în care alte persoane sunt părți originare. … 22.–>Astfel, interesul intervenientului principal este direct, având în vedere că, potrivit art. 61 alin. (2) din Codul de procedură civilă, acesta pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Așadar, acesta dobândește o poziție procesuală similară cu a părților inițiale, între care s-a declanșat litigiul dedus judecății instanței, urmărind ca soluția pronunțată de judecător să îi profite în mod nemijlocit. … 23.<!–>În schimb, intervenientul accesoriu nu face decât să sprijine apărarea uneia dintre părți, astfel cum prevede art. 61 alin. (3) din Codul de procedură civilă, urmărind ca aceasta să obțină o soluție favorabilă. Dar scopul unui asemenea demers de susținere a unei anumite părți din proces nu poate fi pur abstract, ci trebuie să servească, în cele din urmă, interesului însuși al intervenientului accesoriu. Într-o asemenea situație, interesul nu mai este direct, ca în cazul intervenției principale, ci este un interes mediat, determinat de necesitatea intervenientului de a preveni eventualele consecințe prejudiciabile pentru propriile drepturi și interese pe care le-ar putea avea hotărârea ce ar urma să se pronunțe împotriva părții în apărarea căreia intervine pe cale accesorie. … 24.–>Cu alte cuvinte, deși nu poate proba un interes imediat, în strânsă legătură cu dreptul aflat în litigiu, persoanei care solicită să intervină în proces în interesul uneia dintre părți i se va admite cererea dacă va demonstra chiar și un interes de perspectivă, dar propriu, și anume acela de a evita posibilele efecte negative viitoare care s-ar putea produce asupra drepturilor sau intereselor sale legitime în ipoteza în care partea în apărarea căreia intervine ar pierde procesul. … 25.<!–>Condiția justificării unui interes, fie că este direct sau indirect, imediat sau ulterior, este una dintre condițiile obligatorii ale oricărei cereri formulate în justiție. În acest sens, art. 33 din Codul de procedură civilă impune, de principiu, ca interesul să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Același text reglementează însă, în teza doua, și situația în care, deși interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara. … 26.–>În ipoteza în care orice persoană ar putea interveni în orice proces, indiferent de obiectul acestuia și de părțile implicate și indiferent dacă ar justifica vreun interes sau nu, accesul la justiție și-ar pierde capacitatea de a contribui la realizarea statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, vulnerabilizând actul de justiție prin posibilele abuzuri și comportamente procesuale excesive. … 27.<!–>În consecință, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție. Totodată, nici art. 1 alin. (4) din Constituție, invocat de aceasta, nu este nesocotit, instituirea condiției justificării interesului atât în cazul intervenției principale, cât și în cazul intervenției accesorii nefiind de natură să aducă atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat. … 28.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Sportivă Fotbal Club Progresul București (A.S. F.C. Progresul) în dosarele nr. 45.986/3/2017, nr. 24.936/300/2017/a2 și, respectiv, nr. 6.274/95/2017/a1.3 ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 25 octombrie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Valentina Bărbățeanu–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește