DECIZIA nr. 450 din 13 iulie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1073 din 28 noiembrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 386
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 386
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 222 20/04/2023
ART. 12REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 159
ART. 15REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 386
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Teodora Pop – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Alexandru Dragomir în Dosarul nr. 20.787/281/2018/a15 al Tribunalului Prahova – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.652 D/2019.2.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Cu privire la admisibilitatea excepției se susține că autorul excepției invocă existența unei omisiuni legislative, respectiv că nu există dreptul de a formula plângere prealabilă în cazul unor infracțiuni pentru care legea prevede această posibilitate, ulterior schimbării încadrării juridice a faptei, și posibilitatea împăcării părților ulterior citirii actului de sesizare, în cazul unor astfel de infracțiuni. Se susține că stabilirea momentului și a condițiilor în care poate interveni încetarea procesului penal constituie opțiunea legiuitorului. Pe fond, se susține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată în acest sens că dispozițiile art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală prevăd că dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă; se arată că norma anterior menționată asigură drepturile inculpatului, în cauză, drepturile procesuale invocate.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Decizia penală nr. 1 din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 20.787/281/2018/a15, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Alexandru Dragomir într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie calificată.5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale criticate în prezenta cauză prin faptul că nu prevăd posibilitatea împăcării părților, ulterior citirii actului de sesizare, în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei într-o infracțiune pentru care legea prevede posibilitatea împăcării.6.–>Tribunalul Prahova – Secția penală arată că excepția este întemeiată, fără a-și exprima opinia cu privire la fondul acesteia.7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,<!–>–>
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>9.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Dacă noua încadrare juridică vizează o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanța de judecată cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere prealabilă. În situația în care persoana vătămată formulează plângere prealabilă, instanța continuă cercetarea judecătorească, în caz contrar dispunând încetarea procesului penal.“11.–>Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în fața legii și ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.12.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2023, a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, care privește sintagma „și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței“, este constituțională numai în măsura în care nu se aplică în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea. Prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală, constatând că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate.13.–>Prin Decizia nr. 222 din 20 aprilie 2023, precitată, paragraful 64, Curtea a reținut că, în condițiile în care prin această decizie se stabilește interpretarea constituțională a soluției legislative cuprinse în art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, în urma admiterii acestei excepții, prevederile art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală nu conțin, în sine, niciun element de neconstituționalitate, impunându-se, prin urmare, o soluție de respingere a acestei din urmă excepții ca neîntemeiată, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.14.<!–>S-a reținut, totodată, că interpretarea constituțională a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal este suficientă pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate constatat și care vizează ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea.15.–>Pentru aceste motive s-a reținut că nu este necesară nicio intervenție asupra instituției schimbării încadrării juridice a faptei, astfel cum este reglementată de art. 386 din Codul de procedură penală.16.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus menționată, atât considerentele, cât și soluția pronunțată prin decizia mai sus invocată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.17.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Alexandru Dragomir în Dosarul nr. 20.787/281/2018/a15 al Tribunalului Prahova – Secția penală și constată că dispozițiile art. 386 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cristina Teodora Pop–>
––<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters