DECIZIA nr. 450 din 25 octombrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Nicolae Viorel Berghian în Dosarul nr. 115/107/2019 al Tribunalului Alba – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.400D/2019. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a formulat cerere de judecare în lipsă. … 3.–>Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.401D/2019, nr. 1.470D/2019, nr. 1.471D/2019, nr. 1.699D/2019, nr. 2.073D/2019, nr. 2.182D/2019, nr. 2.231D/2019, nr. 2.239D/2019, nr. 3.013D/2019 și nr. 3.197D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Călin Ioan Stricat și Anca Stricat, Constantin Henegar și Marina Henegar, de Nicolae Oancea și Angela Oancea, de Societatea Promlag Construct – S.R.L. din Sebeș, de Gheorghe Pătruț, de Ioan Dragomir, de Ana Novac, de Societatea Comimpex Montana – S.R.L. din Alba Iulia, de Iacob Popa și, respectiv, de Elisabeta Nagy în dosarele nr. 3.072/107/2018, nr. 117/107/2019, nr. 2.784/107/2018, nr. 116/107/2019, nr. 3.069/107/2018, nr. 3.071/107/2018, nr. 472/107/2019, nr. 3.003/107/2018, nr. 2.847/107/2018 și nr. 1.647/107/2019 ale aceleiași instanțe. … 4.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că, în dosarele nr. 1.401D/2019, nr. 1.470D/2019, nr. 2.073D/2019, nr. 2.182D/2019, nr. 2.231D/2019, nr. 3.013D/2019 și nr. 3.197D/2019, autorii excepției au formulat cereri de judecare în lipsă. … 5.–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.401D/2019, nr. 1.470D/2019, nr. 1.471D/2019, nr. 1.699D/2019, nr. 2.073D/2019, nr. 2.182D/2019, nr. 2.231D/2019, nr. 2.239D/2019, nr. 3.013D/2019 și nr. 3.197D/2019 la Dosarul nr. 1.400D/2019. … 6.<!–>Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 7.–>Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.401D/2019, nr. 1.470D/2019, nr. 1.471D/2019, nr. 1.699D/2019, nr. 2.073D/2019, nr. 2.182D/2019, nr. 2.231D/2019, nr. 2.239D/2019, nr. 3.013D/2019 și nr. 3.197D/2019 la Dosarul nr. 1.400D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează, în acest sens, că soluția legislativă actuală este în acord cu jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 12 din 15 ianuarie 2015 și Decizia nr. 380 din 26 mai 2015, cuantumul despăgubirii fiind o măsură conexă și indisolubil legată de momentul transferului dreptului de proprietate, întrucât acest moment este cel determinant în stabilirea raportului juridic ce se naște între expropriat și expropriator. Arată că, anterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 756 din 28 noiembrie 2019, criteriul stabilirii cuantumului despăgubirii în funcție de prețul cu care imobilele se tranzacționau în mod obișnuit a fost îmbunătățit în actuala fizionomie a reglementării. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>9.<!–>Prin încheierile din 9 mai 2019, 9 aprilie 2019, 15 mai 2019, 19 iunie 2019, 18 iunie 2019, 3 iulie 2019, 23 octombrie 2019, 13 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 115/107/2019, nr. 3.072/107/2018, nr. 117/107/2019, nr. 2.784/107/2018, nr. 116/107/2019, nr. 3.069/107/2018, nr. 3.071/107/2018, nr. 472/107/2019, nr. 3.003/107/2018, nr. 2.847/107/2018 și nr. 1.647/107/2019, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată de Nicolae Viorel Berghian, Călin Ioan Stricat și Anca Stricat, de Constantin Henegar și Marina Henegar, de Nicolae Oancea și Angela Oancea, de Societatea Promlag Construct – S.R.L. din Sebeș, de Gheorghe Pătruț, de Ioan Dragomir, de Ana Novac, de Societatea Comimpex Montana – S.R.L. din Alba Iulia, de Iacob Popa și, respectiv, de Elisabeta Nagy în cauze având ca obiect stabilirea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile. … 10.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 încalcă dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție referitoare la dreapta despăgubire ce trebuie acordată în caz de expropriere, întrucât obligă experții care realizează expertiza imobilului în scopul stabilirii valorii acestuia, precum și instanța de judecată să țină seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, astfel că despăgubirea nu acoperă în totalitate prejudiciul suferit de către cel expropriat. O dreaptă despăgubire se poate stabili doar printr-o evaluare realizată printr-o examinare individuală a imobilului expropriat, nu prin una generică, minimală și orientativă, care nu poate reflecta valori de piață individuale. … 11.<!–>Se mai susține că art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 este neconstituțional și prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 44 alin. (2) din Constituție. În argumentarea acestei afirmații se arată că, prin prevederile legale criticate, s-a creat un al doilea mecanism de calcul al despăgubirii pentru situația în care expropriatul este nemulțumit de cuantumul acesteia, în plus față de cel stabilit prin Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cele două modalități/mecanisme coexistând. Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată în prezent prin două legi în vigoare, respectiv Legea nr. 33/1994 și Legea nr. 255/2010. Din conținutul acestor două legi, rezultă că acestea sunt aplicabile în funcție de tipul de utilitate publică specific exproprierii ce are loc. Dacă imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 33/1994, calculul se face conform art. 21-27 din această lege, și anume despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor experții și instanța de judecată țin seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în calcul și dovezile prezentate de către aceștia. În cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 2 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se va acorda conform art. 22 alin. (4) și (6) din această lege, respectiv instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experții și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în această din urmă modalitate, experții și instanța vor prelua prețul oferit de expropriator, întrucât, potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se stabilește prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare realizat prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Autorii excepției afirmă, așadar, că persoanele îndreptățite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferențiat și discriminatoriu în ceea ce privește calculul acestor despăgubiri, astfel că dreptul de proprietate nu este ocrotit și protejat în mod egal, deși titularii se află în situații identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică. … 12.–>Se mai susține, totodată, că persoana îndreptățită este îngrădită în dreptul său de a se adresa justiției, nebeneficiind de un proces echitabil în măsură să îi ofere o despăgubire dreaptă. Aceasta deoarece art. 22 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 255/2010 limitează instanța la a verifica doar dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirilor, neputând hotărî cu privire la cuantumul acestora, așa cum prevede expres art. 44 alin. (6) din Constituție, și anume că despăgubirile se stabilesc, în caz de divergență, prin justiție, în lipsa unui acord comun cu proprietarul. … 13.<!–>Tribunalul Alba – Secția I civilă apreciază că prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 sunt neconstituționale, raportat la prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 44 alin. (3) din Constituție, întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituțională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, și nu o valoare pur formală. Stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici nu face decât să egalizeze nejustificat și în mod arbitrar valoarea tuturor imobilelor situate în anumite zone, ca și cum toate aceste imobile ar avea aceeași valoare (indiferent de dotări, materiale folosite etc). … 14.–>În ceea ce privește art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, instanța apreciază că nu încalcă niciuna dintre prevederile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că asigură accesul la o instanță de judecată care verifică respectarea legii, putând dispune inclusiv sesizarea Curții Constituționale. … 15.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>17.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conținut:– Art. 22 alin. (4) și (6):(4)–>Instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. (…)(6)<!–>Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“ … … 19.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2), (3) și (6) privind garantarea și ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată, condițiile exproprierii și stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii. … 20.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autorii acesteia critică modul de stabilire, în etapa judiciară a procedurii exproprierii, a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. … 21.–>Curtea reține că, în etapa inițială a procedurii exproprierii, despăgubirile se fixează pe cale administrativă, sumele individuale aferente despăgubirilor fiind estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare elaborat având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, emițându-se, în acest sens, o hotărâre a Guvernului sau, după caz, o hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010. Ulterior, în ipoteza în care expropriatul este nemulțumit de cuantumul despăgubirii oferite de expropriator, se poate adresa instanței judecătorești competente, în condițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. … 22.<!–>Criticile de neconstituționalitate formulate în cauză vizează dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care prevăd, în ceea ce privește determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor, că atât experții solicitați în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât și instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menționată, a fost eliminată din conținutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994, care statuau în mod inechivoc faptul că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. … 23.–>Se susține că prin noua modalitate de determinare a despăgubirii se încalcă dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție, care impun stabilirea unei drepte despăgubiri, întrucât nu mai este posibilă realizarea unei evaluări corecte a imobilului, corespunzătoare valorii reale a acestuia. … 24.<!–>Față de această critică, Curtea observă că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 și Legea nr. 33/1994 a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 și ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.185 din 15 decembrie 2021. Prin hotărârea prealabilă pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, analizând dacă domeniul de aplicare al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trebuie interpretat restrictiv și, în consecință, limitat la reperul „expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici“ sau, dimpotrivă, se impune a fi interpretat extensiv și, în consecință, corelat cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 (potrivit cărora, „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia“). … 25.–>Concluzia la care a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție este aceea că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de „expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate“, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. … 26.<!–>Pentru a decide astfel, instanța supremă a avut în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 67 din 21 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 iulie 2017, paragraful 15, în sensul că „(…) Legea nr. 33/1994 reprezintă cadrul normativ general în materie de expropriere, în timp ce Legea nr. 255/2010 constituie reglementarea specială în materie de expropriere atunci când această măsură este dispusă în vederea realizării unor obiective specifice de interes național, județean și local, astfel cum acestea sunt stabilite în art. 1 din lege. Caracterul special al reglementării rezultă, așadar, din specificul soluțiilor legislative preconizate raportate la categoria particulară de situații vizate (…)“. … 27.–>În acest context, în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat (paragraful 111) că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, această normă trebuie, în chip necesar, să satisfacă exigența dreptei (și prealabilei) despăgubiri în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii. … 28.<!–>În consecință, instanța supremă a apreciat (paragraful 120) că deopotrivă „compatibilitatea și complementaritatea dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 și ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, aflate într-o corelație de tipul normă specială – normă generală, sunt nu doar justificate, ci, mai mult decât atât, impuse de principiul fundamental anterior evocat, întrucât efectivitatea unei atari garanții constituționale nu ar putea fi asigurată, în cazul stabilirii valorii despăgubirilor pentru bunuri expropriate ce fac parte din domeniul specific de reglementare al legii speciale, decât prin luarea în considerare atât a reperului legal introdus în norma specială (expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici), cât și a criteriilor stipulate de norma generală conținută de art. 26 alin. (2), finalitatea unică urmărită fiind aceea a determinării și acordării unei despăgubiri «drepte»“. … 29.–>Totodată, expresia folosită de legiuitor în cazul art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 („vor ține seama“) are valențele unei dispoziții integratoare, iar nicidecum restrictive, de excludere a criteriilor prescrise de norma generală (paragraful 125). Înalta Curte de Casație și Justiție a observat (paragrafele 128-132) că reperul expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor publici este utilizat, într-adevăr, în etapa administrativă a procedurii de expropriere, condusă de către expropriator, pentru evaluarea imobilului expropriat, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) și ale art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010. Instanța supremă a arătat că „Această evaluare a proprietăților imobiliare prin raportare la grila notarială este una estimativă, realizată în termeni generali, care țin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate și categoria de folosință, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcție de care se realizează evaluarea concretă a acestora. … 30.<!–>Însă, odată declanșată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanța are de analizat, în limitele învestirii, dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulație a bunului și acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. … 31.–>Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu mai poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicțională, declanșată de expropriatul nemulțumit, prin formularea contestației puse la îndemâna sa de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010. … 32.<!–>A admite contrariul și a accepta teza preluării mecanice a acestui mod de calcul, bazat exclusiv pe un reper căruia legea nu-i conferă nici unicitate și nici preferabilitate, ar însemna prejudicierea sau chiar golirea de conținut a dreptului la contestație în instanță recunoscut expropriatului nemulțumit de cuantumul despăgubirii, precum și nesocotirea sau lipsirea de orice efect a întregii proceduri legale de soluționare a contestației și a garanțiilor care o însoțesc, dreptul de acces la justiție devenind, în consecință, unul teoretic și iluzoriu.“ … 33.–>Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat (paragraful 134) că un argument suplimentar în combaterea tezei interpretării restrictive a textului art. 22 alin. (6) este acela că, reductio ad absurdum, valoarea reală a imobilelor expropriate din cadrul unei unități administrativ-teritoriale ar fi uniformă, indiferent de caracteristicile proprii ale fiecăruia (cu titlu de exemplu, localizare, utilități, servituți, căi de acces, front stradal, modalitate de exploatare propriu-zisă), ceea ce nu poate fi rațional admis. … 34.<!–>Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut (paragraful 149) că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trebuie interpretare extensiv și, în consecință, corelate cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, aceasta fiind dezlegarea problemei de drept care conferă pe deplin expresie principiului fundamental al exproprierii, ce impune existența unei drepte (și prealabile) despăgubiri, consacrat de art. 44 alin. (3) din Constituție. … 35.–>Având în vedere statuările Înaltei Curți mai sus prezentate, cuprinse în Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, și ținând cont de caracterul obligatoriu pentru toate instanțele al dezlegărilor de drept date de aceasta, de la momentul publicării deciziei menționate, calculul despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc în conformitate cu criteriile evidențiate de instanța supremă, pentru a rezulta o valoare justă și echitabilă a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului și care să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reține critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală. … 36.<!–>Totodată, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparație cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, așa cum au precizat atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii și care complinește prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare. … 37.–>Curtea constată că este neîntemeiată și critica formulată cu privire la dispozițiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanța va verifica dacă sunt întrunite toate condițiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală, care nu împiedică dreptul de acces liber la justiție și nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanțele urmând ca, în lumina deciziei menționate, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. … 38.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Viorel Berghian, de Călin Ioan Stricat și Anca Stricat, de Constantin Henegar și Marina Henegar, de Nicolae Oancea și Angela Oancea, de Societatea Promlag Construct S.R.L. din Sebeș, de Gheorghe Pătruț, de Ioan Dragomir, de Ana Novac, de Societatea Comimpex Montana – S.R.L. din Alba Iulia, de Iacob Popa și, respectiv, de Elisabeta Nagy în dosarele nr. 115/107/2019, nr. 3.072/107/2018, nr. 117/107/2019, nr. 2.784/107/2018, nr. 116/107/2019, nr. 3.069/107/2018, nr. 3.071/107/2018, nr. 472/107/2019, nr. 3.003/107/2018, nr. 2.847/107/2018 și nr. 1.647/107/2019 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă și constată că prevederile art. 22 alin. (4) și (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 25 octombrie 2022.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește