DECIZIA nr. 453 din 22 iunie 2017

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>3.<!–>Prin Încheierea nr. 32 din 23 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 309/90/2015, Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea „Electrica Furnizare“ – S.A. din București, într-o cauză având ca obiect procedura insolvenței. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece nu oferă suficiente garanții de previzibilitate. Ele instituie o măsură restrictivă ce permite administratorului judiciar să intervină discreționar și nelimitat în drepturile creditorilor garantați, prin alterarea valorii cu care creanțele garantate sunt înscrise în tabelul definitiv al creanțelor. … 5.<!–>Prevederile legale criticate conduc la imposibilitatea recuperării integrale a creanței, corespunzător reducerii garanțiilor și, implicit, la atingerea substanței dreptului de proprietate asupra respectivei creanțe. Astfel, aplicarea normei legale contestate conduce în mod evident la eliminarea unei părți a garanțiilor pentru diferența rezultată în urma evaluării patrimoniului societății supuse procedurii insolvenței, condiții în care creanța garantată deținută de creditor se divide în mod artificial și fără acordul acestuia într-o creanță garantată și o creanță chirografară, cu consecința creării premiselor de neîncasare a ultimei, creditorul rămânând, astfel doar titularul unui drept de proprietate teoretic și iluzoriu. … 6.–>Așadar, prin reducerea garanțiilor aferente unei creanțe, cu consecința directă a imposibilității de încasare a creanței devenite chirografară, în urma procesului de reevaluare a patrimoniului societății debitoare dispus de lichidator/administratorul judiciar, se anihilează complet dreptul de proprietate asupra unei părți dintr-o creanță care, prin diligența creditorului/acordul debitorului, manifestate pe parcursul derulării unor raporturi contractuale, a fost garantată, ceea ce implică imposibilitatea de recuperare efectivă a sumei. … 7.<!–>În cauză, aplicarea măsurii criticate este în mod evident disproporționată și creează situații discriminatorii și inechitabile nejustificate, prin aceea că măsura afectează tocmai acei creditori care au manifestat o mai mare diligență în cursul normal al activității economice, înțelegând să își securizeze creanțele, și care în situația insolvenței co-contractantului nu doar că nu pot anticipa eventualele consecințe pe care garanțiile agreate în vederea îndestulării creanțelor le-ar putea suferi, ci se văd chiar lipsiți de însuși dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. … 8.–>Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată că nu s-a urmărit de către legiuitor o reducere arbitrară a cuantumului creanțelor garantate, ci, prin operațiunea obligatorie a evaluării bunurilor garantate ce trebuie dispusă, în perioada de observație a procedurii insolvenței, de către administratorul/lichidatorul judiciar, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, s-a urmărit stabilirea unei imagini reale a valorii creanțelor deținute de către fiecare categorie de creditori, raportat la momentul întocmirii tabelului definitiv al creanțelor. … 9.<!–>Prin urmare, o eventuală reducere a valorii garanției până la momentul întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, de regulă ca urmare a reducerii valorii de piață a bunurilor asupra cărora creditorii au instituit garanțiile convenționale anterior intrării în insolvență a debitorului, are drept consecință înscrierea la masa credală în calitate de creanțe beneficiare ale unei cauze de preferință până la valoarea de piață a garanției, așa cum este stabilită prin evaluarea dispusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 85/2006. … 10.–>Această operațiune de evaluare se circumscrie definiției creanței garantate date de art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, definiție conform căreia creditorul garantat este cel ce deține o creanță cu o valoare mai mare decât valoarea bunului/bunurilor din patrimoniul debitoarei asupra cărora a fost constituită garanția. … 11.<!–>Chiar dacă un creditor are o garanție valabilă, atât timp cât nu este reflectată în tabelul de creanțe, dreptul de preferință este lipsit de eficiență. În aceste condiții, măsura administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de înscriere drept chirografară a unei creanțe în fapt garantate nu poate să stingă dreptul de preferință, însă îl poate face inaplicabil în cadrul procedurii. … 12.–>Astfel, un creditor în fapt garantat, dar cu creanță înscrisă, total sau parțial, în categoria creanțelor chirografare, va fi decăzut, în mod corespunzător, din drepturile specifice unui creditor garantat înscris la masa credală. … 13.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.–>Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că soluția legislativă conținută de textul criticat nu încalcă drepturile creditorilor, ci, dimpotrivă, reprezintă expresia voinței legiuitorului care a înțeles să acorde o protecție deosebită creditorilor diligenți, care și-au protejat creanța cu o garanție reală, opțiunea legiuitorului fiind pe deplin justificată. … 15.<!–>Instituirea obligativității evaluării bunurilor garantate care trebuie dispusă de administratorul sau lichidatorul judiciar, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, nu are ca efect reducerea cuantumului creanțelor garantate, ci, dimpotrivă, stabilirea nivelului real al valorii creanțelor deținute de către fiecare categorie de creditori. Evaluarea nu este realizată, în mod discreționar, de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, astfel cum se susține în excepția de neconstituționalitate, ci acesta doar dispune unui evaluator să realizeze evaluarea bunului, conform standardelor internaționale de evaluare. În plus, măsura înscrierii unei creanțe garantate în tabelul de creanțe, la valoarea stabilită prin evaluare, este supusă controlului judecătorului sindic, care are la dispoziție pârghii procedurale de verificare (poate dispune o expertiză tehnică imobiliară). … 16.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Electrica Furnizare – S.A. din București în Dosarul nr. 309/90/2015 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent, –>
Fabian Niculae<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește