DECIZIA nr. 461 din 22 iunie 2017

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Stelian Gheorghe în Dosarul nr. 11.520/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.283D/2016. … 2.<!–>Dezbaterile au avut loc la data de 15 iunie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, și în prezența reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Adrian George Ciobanu din Baroul București, și al reprezentantului Direcției Generale a Municipiului București – Serviciul arme, explozivi și substanțe periculoase, domnul consilier juridic Dan-Șerban Velicu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 22 iunie 2017, când a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>3.<!–>Prin Decizia nr. 3.710 din 27 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.520/3/2014, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Stelian Gheorghe într-o cauză având ca obiect anularea actului administrativ prin care s-a dispus anularea autorizării și retragerea permisului de port armă. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, atâta timp cât nu prevăd un termen în care să poată fi formulată o nouă cerere privind reautorizarea, respectiv o procedură de control ulterior din partea autorității cu privire la durata acestor interdicții, cazurile și situațiile în care acestea încetează de drept sau la cerere, pentru situațiile prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. f) și art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004. De asemenea, autorul excepției mai este nemulțumit de faptul că nu a putut lua la cunoștință și dezbate personal în fața instanței veridicitatea anumitor informații clasificate. … 5.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că din reglementarea legală rezultă implicit că o nouă cerere de autorizare poate fi depusă de către persoana interesată la momentul la care aceasta îndeplinește toate condițiile legale, astfel că nu se poate reține lipsa de precizie și de previzibilitate a normelor legale. Instanța arată că, din economia prevederilor Legii nr. 295/2004, în ansamblu, reiese că acestea stabilesc aspecte referitoare la categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care deținerea, portul, folosirea și operațiunile cu aceste arme și muniții sunt permise pe teritoriul României, fiind precizate în mod concret condițiile exercitării dreptului de deținere a armelor, autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de deținere, efectele aplicării măsurilor de suspendare sau anulare a permisului de armă, precum și căile de atac ce pot fi utilizate împotriva acestor măsuri. … 6.–>În ceea ce privește aplicarea măsurii de anulare a autorizării și de retragere a permisului de armă, aceasta se face de către organele de poliție competente, cu respectarea procedurii administrative reglementate de lege, urmând ca măsurile respective să fie supuse controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, la sesizarea persoanei care se consideră vătămată în drepturile recunoscute de lege sau într-un interes legitim, aceasta beneficiind de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. … 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este, în principal inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Astfel, se arată că autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, de vreme ce, pe de o parte, prin criticile formulate se tinde la modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate, iar pe de altă parte, se enumeră unele dispoziții constituționale, fără a rezulta și motivarea aferentă. De altfel, persoanele care se află sub incidența prevederilor criticate au posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. … 9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) și ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. Din examinarea excepției de neconstituționalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) și ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum și cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 425 din 10 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 28 alin. (1) lit. a): „(1) Dreptul de deținere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situații: a) nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), e) și f);“; … – Art. 45 alin. (1) lit. b): „(1) Anularea dreptului de port și folosire a armelor letale se dispune de către organele competente dacă titularul dreptului se află în una dintre următoarele situații: […] b) nu mai îndeplinește vreuna dintre condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b), c), e) și f);“; … – Art. 14 alin. (1) lit. f): „1) Autorizația de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2)-(5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: […] f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente;“; … – Art. 59 alin. (1) lit. a): „(1) Dreptul de deținere, respectiv de port și folosire a armelor neletale supuse autorizării se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situații: a) nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 57 alin. (4) lit. a),c) și d);“; … – Art. 57 alin. (4) lit. d): „(4) Autorizația de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C din anexă se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: […] d) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente;“. … … 12.<!–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern prin raportare la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 23 alin. (1) privind libertatea individuală, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Din formularea excepției de neconstituționalitate Curtea deduce, în mod rezonabil, că autorul excepției de neconstituționalitate a înțeles să se raporteze și la prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și la cele ale art. 23 alin. (12) privind stabilirea și aplicarea pedepselor numai în condițiile și în temeiul legii. … 13.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra unora dintre dispozițiile legale atacate, prin prisma unor critici relativ similare. … 14.<!–>Astfel, prin Decizia nr. 148 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 26 aprilie 2016, paragrafele 22-24, și Decizia nr. 567 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.016 din 19 decembrie 2016, paragraful 17, Curtea a reținut că Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor a fost adoptată ca urmare a armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din Directiva 91/477/CEE, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (…)“. De asemenea, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ținut cont de prevederile Convenției europene cu privire la controlul achiziționării și deținerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, și de prevederile Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013). … 15.–>Autorul excepției de neconstituționalitate din Decizia nr. 148 din 17 martie 2016 aprecia în acea cauză că dispozițiile legale criticate încalcă prezumția de nevinovăție, însă această critică a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece textele de lege examinate nu operează în sensul prestabilirii unei vinovății, ci instituie o măsură administrativă, cu caracter temporar și preventiv, pe deplin justificată în contextul reglementat de legea criticată. Măsura legală a fost determinată de rațiuni evidente, ce țin, în primul rând, de opțiunea legiuitorului în materie de politică penală a statului (a se vedea și Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008). … 16.<!–>De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 46 alin. (3) și art. 59 alin. (3) coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, soluția anulării permisului de armă și a folosirii armelor letale și neletale pentru care este necesară autorizarea este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. … 17.–>Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii, Curtea a constatat că prevederile legale criticate sunt îndeajuns de clare, noțiunea de pericol/pericol social neputând fi reglementată cu o precizie absolută, măsurile luate de autoritățile administrative fiind supuse cenzurii instanței de contencios administrativ. … 18.<!–>Referitor la cauza de față și la criticile formulate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține faptul că prevederile legale atacate nu contravin art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii. Potrivit art. 46 alin. (3) și art. 59 alin. (4) din Legea nr. 295/2004, măsura suspendării sau anulării dreptului de port și folosire a armelor letale este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Cererea trebuie soluționată în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), respectiv 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen. Potrivit art. 8 alin. (1) din aceeași lege, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. … 19.–>Curtea reține că cele de mai sus sunt valabile și în privința prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. … 20.<!–>De asemenea, datorită conținutului art. 46 alin. (3) și art. 59 alin. (4) din Legea nr. 295/2004 Curtea constată că prevederile art. 52 alin. (1) din Constituție privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu sunt încălcate. … 21.–>În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prin imposibilitatea luării la cunoștință în mod nemijlocit de către autorul excepției a unor informații clasificate, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată. Curtea reține că autorul este nemulțumit de faptul că nu a putut lua la cunoștință și dezbate personal în fața instanței veridicitatea anumitor informații clasificate. Curtea constată, însă, că prevederile legale criticate sunt norme de drept substanțial care nu au legătură cu cadrul procesual în care măsurile luate de autorități pot fi contestate, și că, în consecință, prevederile art. 11 coroborate cu cele ale art. 21 din Constituție nu au incidență în cauza de față. … 22.<!–>În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (1) din Constituție privind libertatea și siguranța persoanei, instanța de contencios constituțional a statuat în jurisprudența sa că, din examinarea sistematică a prevederilor Constituției, respectiv a titlului II care consacră drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, reiese faptul că dreptul de a obține permis de armă nu este un drept constituțional. Astfel, suspendarea permisului de portarmă nu poate duce, în mod mediat, la încălcarea dreptului la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei, indiferent de calitatea sa specială, așa cum nici această calitate nu poate impune exercitarea dreptului în afara condițiilor prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008 și Decizia nr. 791 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016). … 23.–>Aceeași concluzie poate fi trasă, mutatis mutandis, și în cazul de față, anularea permisului de port armă neputând duce, în mod mediat, la încălcarea libertății și a siguranței persoanei. … 24.<!–>În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece textele de lege examinate nu operează în sensul prestabilirii unei vinovății, ci instituie o măsură administrativă, cu caracter temporar și preventiv, pe deplin justificată în contextul reglementat de legea criticată. În aceste condiții, nu poate fi reținută nici critica referitoare la pretinsa încălcare a art. 23 alin. (12) privind stabilirea și aplicarea pedepselor numai în condițiile și în temeiul Constituției, întrucât nu este vorba de vreo lege penală. … 25.–>Având în vedere că instanța de contencios constituțional nu a reținut încălcarea art. 11 din Constituție prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și nici a prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (1),(11) și (12) și ale art. 52 alin. (1), Curtea constată că prevederile art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu sunt incidente în prezenta cauză. … 26.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Stelian Gheorghe în Dosarul nr. 11.520/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) și ale art. 45 alin. (1) lit. b) raportate la art. 14 alin. (1) lit. f), precum și cele ale art. 59 alin. (1) lit. a) raportate la art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Fabian Niculae<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește