DECIZIA nr. 510 din 3 noiembrie 2022

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015 în ansamblul său, excepție ridicată de Bruzha Dmytro în Dosarul nr. 11.130/3/2021 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.620D/2021. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Guvernul a motivat pe larg urgența adoptării actului normativ și, de asemenea, legea este clară în privința termenelor pe care le reglementează. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 12 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.130/3/2021, Tribunalul București – Secția a IIa contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 1 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015 în ansamblul său“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Bruzha Dmytro într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv ordin emis de Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „fixarea primului termen“ cuprinsă în art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum a fost modificat, este neconstituțională. Se arată că „legea era mult mai clară până la această modificare. Această prevedere este interpretabilă, înțelegânduse că important este ca primul termen să fie stabilit în 5 luni de zile, iar după 5 luni pot exista multe alte termene, iar cererea nu se mai soluționează într-un termen rezonabil. În practică, Comisia pentru cetățenie stabilește fictiv primul termen în 5 luni de zile, iar pe urmă nu mai soluționează cererea într-un termen rezonabil de 5 luni de zile, contrar chiar și dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. a) din lege“. Autorul consideră că, prin conținutul său normativ, această prevedere nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și este incompatibilă cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor într-un stat de drept prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5), precum și de art. 20 alin. (2) din Constituție – prin raportare la art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002. … 6.<!–>De asemenea, autorul apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 este neconstituțională în ansamblul său „pentru că reglementarea nu impunea o urgență“. Autorul arată că Guvernul a explicat nevoia de a emite o ordonanță de urgență în preambulul acesteia, fără a motiva existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare. … 7.–>Se mai susține că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015, s-a încălcat principiul accesibilității și neretroactivității legii. Astfel, potrivit art. 78 din Constituție, legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei, motiv pentru care autorul consideră că și ordonanța de urgență trebuie să intre în vigoare la cel puțin 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României (similar legii). Autorul apreciază că, deși art. 115 alin. (5) din Constituție prevede că ordonanța de urgență intră în vigoare numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al Românei, textul constituțional nu stabilește faptul că aceasta intră în vigoare la data publicării sale. Intrând în vigoare la data publicării sale, rezultă că în aceeași zi au produs efecte juridice atât legea veche, cât și ordonanța de urgență; or, art. 15 alin. (2) din Constituția României prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. … 8.<!–>Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal consideră că textele criticate sunt conforme cu prevederile constituționale invocate. … 9.–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.<!–>Guvernul consideră, în principal, că textele de lege criticate nu au incidență în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, neexistând un interes procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, motiv pentru care apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 11.–>Astfel, prin cererea de chemare în judecată adresată instanței, autorul excepției a solicitat anularea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care i sa respins cererea de redobândire a cetățeniei române și obligarea Autorității Naționale pentru Cetățenie la reexaminarea cererii de redobândire a cetățeniei române; din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că autorul excepției nu s-a conformat cererii Comisiei pentru cetățenie prin care i s-a solicitat completarea dosarului depus. Or, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015 rezultă că, exceptând textele cuprinse la art. I pct. 3 și 8 [în ceea ce privește modificarea art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991] din ordonanța de urgență, acestea nu privesc reglementarea unor condiții de fond/procedurale pentru redobândirea cetățeniei române/soluționarea acestor cereri, ci cu totul alte aspecte, aceste prevederi nefiind incidente în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești. Nici prevederile cuprinse la art. I pct. 3 și 8 [în ceea ce privește modificarea art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991] nu au însă legătură cu soluționarea cauzei, raportat la aspectele supuse reglementării prin aceste dispoziții legale. … 12.<!–>Guvernul mai arată că rațiunea prevederilor art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 a vizat clarificarea situației persoanelor născute anterior înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, pe teritorii care au devenit parte a Regatului României, persoane care nu dobândiseră cetățenia română nici prin naștere și nici prin adopție; în acest fel, s-a clarificat situația juridică a descendenților până la gradul III ai acestor persoane, fără a se modifica soluția de principiu instituită prin Legea nr. 21/1991. De asemenea, cu referire la dispozițiile art. I pct. 8 [în ceea ce privește modificarea art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991], rațiunea modificării a vizat împrejurarea că „în practica Comisiei s-a constatat că perioada de «cel mult două luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent», în care solicitanții trebuie să răspundă solicitării Comisiei pentru cetățenie având ca obiect completarea dosarului, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută, este prea scurtă, termenul fiind propus a fi extins la cel mult 4 luni de la primirea aceleiași solicitări de către petent“ (modificarea fiind în interesul solicitanților de cetățenie). … 13.–>În subsidiar, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că din redactarea prevederilor art. 16 alin. (2) lit. c) din lege rezultă că termenul de 5 luni privește verificarea îndeplinirii condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11 din lege, iar nu emiterea unei soluții definitive în sensul aprobării sau respingerii acesteia. Cele două momente pot coincide, însă nu este exclus ca la acest prim termen Comisia pentru cetățenie să nu poată propune o soluție în dosar, din motive obiective – spre exemplu, nu au fost primite unele dintre relațiile solicitate instituțiilor abilitate ale statului, dosarul petentului nu este complet și îi sunt solicitate acestuia acte în completare etc. Așadar, se poate constata că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 a adus o necesară lămurire a naturii acestui termen, pentru eliminarea unei stări de incertitudine juridică, precizându-se că parcurgerea procedurii administrative nu exclude stabilirea unor termene ulterioare. … 14.<!–>În concluzie, termenul de 5 luni prevăzut la art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991 este valorizat prin realizarea demersurilor necesare soluționării cererii, potrivit legii, dispuse de Comisia pentru cetățenie, dar durata parcursului procedurii administrative, cu toate diligențele autorității competente, poate fi influențată de împrejurări obiective. În plus, este incident termenul „rezonabil“, astfel cum este reglementat de art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, astfel că, în cazul unei tergiversări nejustificate a soluționării cererii, solicitantul se poate adresa instanței judecătorești competente. În concluzie, nu se poate reține că soluțiile normative instituite ar fi ambigue, dispozițiile respective fiind suficient de precis și de clar formulate pentru a putea fi aplicate și, totodată, previzibile în ceea ce privește efectele produse. … 15.–>Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, se invocă, mai întâi, jurisprudența Curții Constituționale în materie. Față de aceasta, se arată că, din analiza preambulului ordonanței de urgență, precum și a instrumentului de prezentare și motivare, se poate constata că Guvernul a motivat pe larg existența situației extraordinare și a urgenței reglementării prin invocarea a trei elemente de prim ordin, care trebuie analizate în relație cu importanța raporturilor juridice guvernate de Legea nr. 21/1991 și a căror incidență este detaliată prin justificarea soluțiilor legislative propuse spre reglementare: necesitatea eliminării apariției unor interpretări eronate ale dispozițiilor legale; crearea unui cadru legislativ clar, previzibil și unitar; legiferarea unor soluții care să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare al legii (a se vedea nota de fundamentare – secțiunea „Schimbări preconizate“, primul paragraf). … 16.<!–>Atât în preambulul ordonanței de urgență, cât și în nota de fundamentare au fost prezentate împrejurări obiective care conduc la concluzia că exista un grad mare de abatere de la obișnuit, fiind necesară adoptarea unor norme care, cu efect imediat, să înlăture o serie de consecințe negative asupra procesului de acordare a cetățeniei române și, totodată, să asigure un cadru normativ clar și previzibil, atât pentru destinatarii normelor, cât și pentru autoritățile publice cu atribuții în materie de cetățenie. … 17.–>În ceea ce privește critica referitoare la faptul că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015 s-a încălcat principiul accesibilității și neretroactivității legii, se arată că dispozițiile art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituție dispun extrem de clar cu privire la intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului: „Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.“ Depunerea ordonanței de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României sunt două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a acesteia, astfel cum a statuat instanța română de contencios constituțional în jurisprudența sa. … 18.<!–>În concluzie, pentru motivele arătate, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, iar în subsidiar neîntemeiată. … 19.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>20.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, art. 1 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 15 septembrie 2015, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015, în ansamblul său. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare, precum și a concluziilor scrise depuse la dosarul instanței de către autorul excepției de neconstituționalitate, rezultă însă că obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. b) și c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (expres circumstanțiat de autor în criticile sale), precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 în ansamblul său. … 22.–>Dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. b) și c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015, au următorul cuprins:(2)<!–>Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:(…) b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută;–>c)<!–>fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii. … … 23.–>În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiile statului de drept și legalității, ale art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii și ale art. 115 alin. (4) și (5) referitoare la regimul ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 24.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în cauză au fost formulate critici de neconstituționalitate intrinsecă și extrinsecă, după cum urmează: … I.–>Criticile privind pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. b) și c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/201525.<!–>Cât privește art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, care stabilește termenul pentru completarea dosarului – „în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută“ -, Curtea constată că acesta este indicat doar formal ca obiect al excepției de neconstituționalitate, fără a se motiva în vreun fel neconstituționalitatea sa. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. În același sens a statuat Curtea într-o jurisprudență constantă, în care a reținut că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. (Decizia nr. 180 din 31 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 11 iulie 2022, paragraful 15, cu trimitere la Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). … 26.–>În privința art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate, mai precis a sintagmei „fixarea primului termen“, se invocă, în susținerea criticilor, o pretinsă „practică“ a Comisiei pentru cetățenie de a stabili „fictiv“ primul termen „în 5 luni de zile, iar pe urmă nu mai soluționează cererea într-un termen rezonabil de 5 luni de zile“. … 27.<!–>Astfel de critici pun însă în discuție aspecte de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, excedând competenței Curții Constituționale. Modalitatea concretă în care Comisia pentru cetățenie a interpretat dispozițiile criticate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, aceste aspecte intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019). … 28.–>Se mai observă și faptul, evidențiat de Guvern în punctul său de vedere exprimat cu privire la prezenta excepție, că textul de lege criticat nu are legătură cu obiectul cauzei aflate pe rolul instanței de judecată. Astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, respingerea cererii de redobândire a cetățeniei s-a făcut în temeiul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 21/1991, „respectiv petentul nu s-a supus obligației de completare a dosarului, așa cum i s-a solicitat de către Secretariatul tehnic al Comisiei pentru cetățenie“ (Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 684/P din 18 martie 2021), nefiind ridicată vreo problemă legată de interpretarea sintagmei criticate cuprinse în art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991. … 29.<!–>Față de considerentele reținute, care ilustrează, pe de o parte, lipsa competenței Curții Constituționale de a se pronunța, iar, pe de altă parte, lipsa legăturii cu cauza și, respectiv, lipsa motivării criticii formulate, Curtea urmează a respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a art. 16 alin. (2) lit. b) și c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015. … … II.–>Criticile privind pretinsa neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015, în ansamblul său30.<!–>Autorul excepției critică actul normativ menționat în ansamblul său, considerând că nu este îndeplinită condiția urgenței pentru adoptarea acestuia. … 31.–>Se constată, și în această privință, că se afirmă o neconstituționalitate fără a se motiva interesul concret al ridicării acesteia. Or, motivarea în sensul arătat este impusă de natura juridică a excepției de neconstituționalitate, ce constituie un incident procedural în cadrul unui litigiu, aflat în strânsă legătură cu obiectul acestuia. Condiția ca normele atacate să aibă incidență în soluționarea cauzei, impusă de art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu trebuie analizată „in abstracto“, ci trebuie dedusă din legătura cu obiectul litigiului. Acceptarea ideii că oricând și în orice condiții se pot invoca elemente de neconstituționalitate extrinsecă a actelor normative în cadrul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor de judecată ar transforma caracterul eminamente concret al acestui instrument procedural într-unul abstract, incompatibil cu regimul juridic stabilit de legiuitorul constituțional. … 32.<!–>Aceste considerente sunt deopotrivă valabile și în ceea ce privește critica vizând reglementarea intrării în vigoare a ordonanțelor de urgență. De altfel, critica autorului se referă la regimul constituțional și legal de principiu al intrării în vigoare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prefigurându-se ca o veritabilă propunere de lege ferenda. … 33.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. b) și c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2015, în ansamblul său, excepție ridicată de Bruzha Dmytro în Dosarul nr. 11.130/3/2021 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
Marian Enache–>
Magistrat-asistent,<!–>
Marieta Safta–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește