DECIZIA nr. 515 din 15 iulie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Moza în Dosarul nr. 137/35/2018 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 912D/2018. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Apreciază că textul criticat are un caracter clar și previzibil, nefiind susceptibil de o interpretare arbitrară. Invocă Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, și Decizia nr. 398 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 22 iulie 2015. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea penală nr. 17/CP din 6 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 137/35/2018, Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Moza cu ocazia soluționării unei plângeri împotriva soluției de neurmărire/netrimitere în judecată. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate nu reglementează expres situația formulării unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care a fost pronunțată o soluție de neurmărire/netrimitere în judecată în cazul sesizării organului de urmărire penală cu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Susține, totodată, că textul de lege criticat nu reglementează expres actul care poate forma obiectul plângerii împotriva soluției de neurmărire/netrimitere în judecată. Arată că numeroase legi utilizează formule mai mult sau mai puțin precise, cu scopul evitării unei rigidități excesive și al adaptării la noile situații sociale care se pot ivi, motiv pentru care interpretarea și aplicarea unor asemenea dispoziții depind de practica autorităților jurisprudențiale. Pusă în situația de a evalua cerințele de accesibilitate și de previzibilitate, ca aspecte ce vizează calitatea legii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului analizează nu doar textul de lege reclamat, despre care se pretinde că este contrar exigențelor de claritate, previzibilitate, accesibilitate, ci și jurisprudența consolidată în aplicarea respectivei norme, în cadrul statului reclamat. Astfel, lipsa denumirilor actelor emise de procurori atacate în această cale de atac naște interpretări fără rațiune juridică, încălcându-se principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. … 6.<!–>Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Potrivit art. 340 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 din același act normativ poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338 din Codul de procedură penală, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. Așadar, legiuitorul a prevăzut posibilitatea de a ataca pe calea plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță soluțiile de neurmărire sau netrimitere în judecată. Apreciază că textul art. 340 din Codul de procedură penală, care reglementează o cale de atac specifică împotriva actelor procurorului, ar fi neconstituțional în măsura în care ar închide pentru persoana nemulțumită de soluția dată plângerii sale de către procuror calea de a se adresa justiției. Or, persoana nemulțumită de soluția dată plângerii sale are dreptul, potrivit art. 21 din Constituție, de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, iar dispoziția alin. (2) al aceluiași articol din Legea fundamentală precizează că „nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept“. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 340 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. … (2)<!–>Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. (3)–>Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convențional, data ordonanței sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar și denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.(4)<!–>Dispozițiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.(5)–>În cazul în care nu cuprinde data ordonanței sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar și denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situație în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.“11.<!–>Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 450 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 972 din 3 decembrie 2019, a reținut că procurorul, ca titular al dreptului de a exercita acțiunea penală, este cel care decide cu privire la rezultatul urmăririi penale, fie prin trimiterea în judecată a inculpatului, fie prin adoptarea unei soluții de neurmărire sau netrimitere în judecată (clasare, respectiv renunțare la urmărirea penală), tot o modalitate de finalizare a urmăririi penale fiind și încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, reglementată distinct, ca procedură specială. Terminarea urmăririi penale are un caracter relativ, întrucât există posibilitatea ca aceasta să fie reluată, actele emise de procuror nebucurându-se de autoritate de lucru judecat (Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, paragrafele 16 și 17). … 13.<!–>Curtea a observat că, potrivit prevederilor art. 327 din Codul de procedură penală, atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată – dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal – sau emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire, în acest din urmă caz ordonanța fiind supusă verificării procurorului ierarhic superior și confirmării judecătorului de cameră preliminară, în temeiul dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală. … 14.–>În ceea ce privește soluțiile de clasare, acestea, la rândul lor, pot fi infirmate de către procurorul ierarhic superior când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, având în vedere atribuția procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea și temeinicia soluțiilor adoptate de către procurorii din subordine. … 15.<!–>Astfel, în acord cu prevederile art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală referitoare la infirmarea actelor procesuale sau procedurale, când procurorul ierarhic superior constată că un act sau o măsură procesuală a procurorului ierarhic inferior – așadar, inclusiv o soluție de clasare – nu este dată cu respectarea dispozițiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. Soluția de clasare nu este comunicată de îndată persoanelor interesate, ci numai după verificarea legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, care, dacă apreciază că respectiva soluție este legală și temeinică, semnează și adresa de înaintare către persoanele interesate a unei copii de pe ordonanță, menționând că, în conformitate cu dispozițiile art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală, pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării. Ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală, iar în cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înștiințează, prin adresă, administrația locului de deținere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului (art. 316 din Codul de procedură penală). Soluția clasării se poate dispune și prin rechizitoriu, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 328 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite. … 16.–>De asemenea, dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța, în temeiul prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, și dispune redeschiderea urmăririi penale – având ca efect reluarea urmăririi penale, conform dispozițiilor art. 285 și următoarele din Codul de procedură penală -, redeschidere care este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, potrivit prevederilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală. … 17.<!–>Totodată, Curtea a reținut că persoana interesată are la dispoziție procedura plângerii la procurorul ierarhic superior, reglementată de dispozițiile art. 339 din Codul de procedură penală, care la alin. (4) stabilesc că, în cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția. Ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că actele prin care procurorul pune capăt conflictului de drept penal trebuie să fie supuse cenzurii judecătorului, fiind modalități de înfăptuire a justiției (Decizia nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998), legiuitorul a reglementat, prin prevederile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, procedura plângerii la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. În acest sens, dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilesc că persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 din Codul de procedură penală poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Dacă judecătorul de cameră preliminară – în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. b) sau alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală – admite plângerea împotriva soluției de clasare și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale, atunci, potrivit prevederilor art. 335 alin. (5) din Codul de procedură penală, devine incidentă instituția redeschiderii urmăririi penale, dispozițiile judecătorului de cameră preliminară fiind obligatorii pentru organul de urmărire penală. … 18.–>În continuare, distinct de cele anterior menționate, Curtea apreciază ca nefiind întemeiată susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate nu reglementează expres situația formulării unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care a fost pronunțată o soluție de neurmărire/netrimitere în judecată în cazul sesizării organului de urmărire penală cu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Curtea observă că infracțiunea de abuz în serviciu este reglementată de dispozițiile art. 297 din Codul penal, iar în cazul în care organul de urmărire penală este sesizat cu privire la săvârșirea unei astfel de infracțiuni, în condițiile prevăzute de lege, va dispune, prin ordonanță, începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut. Curtea reține că, în cazul pronunțării unei soluții de clasare, sunt aplicabile prevederile procesual penale referitoare la plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată. Aceste prevederi sunt aplicabile indiferent dacă urmărirea penală a privit săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu sau oricare altă infracțiune, nefiind necesară din punct de vedere constituțional reglementarea unei proceduri distincte referitoare la plângerea împotriva ordonanței procurorului prin care a fost pronunțată o soluție de neurmărire/netrimitere în judecată în cazul sesizării organului de urmărire penală cu săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. … 19.<!–>Referitor la critica potrivit căreia textul de lege criticat nu reglementează expres actul care poate forma obiectul plângerii împotriva soluției de neurmărire/netrimitere în judecată, Curtea observă că dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală menționează expres aceste acte. Astfel, potrivit acestui text de lege, obiectul plângerii îl constituie soluția de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu. De altfel, potrivit art. 327 din Codul de procedură penală, atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul fie emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, fie emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire, potrivit dispozițiilor legale. … 20.–>Totodată, potrivit art. 328 alin. (3) din același act normativ, procurorul întocmește un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulți suspecți și inculpați și chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 327 din același act normativ. De altfel, prin Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, precitată, Curtea a constatat că dispozițiile art. 335 alin. (4) și ale art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd în mod clar și previzibil actele procurorului supuse controlului judiciar și asigură accesul la justiție al persoanelor interesate, fără a crea un tratament juridic diferit pentru situații similare. … 21.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de David Moza în Dosarul nr. 137/35/2018 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 340 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU <!–>
Magistrat-asistent, –>
Daniela Ramona Marițiu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește