DECIZIA nr. 517 din 15 iulie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Daniela Băloi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, excepție ridicată de Ioan Ferenczi în Dosarul nr. 4.190/325/2018 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.232D/2018. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Apreciază că, în realitate, autorul excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare în cauza de fond a dispozițiilor criticate. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea penală din 6 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.190/325/2018, Judecătoria Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, excepție ridicată de Ioan Ferenczi într-o cauză penală. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale întrucât nu s-a reținut săvârșirea vreunei infracțiuni. … 6.<!–>Judecătoria Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reglementarea folosinței în privința armelor este o măsură legală luată pentru interesul general, în scopul exercitării unui control eficient asupra armelor, cu scopul asigurării apărării publice. Măsura de confiscare a acestor bunuri de la persoane care nu (mai) îndeplinesc condițiile legale în vederea deținerii și folosirii de arme este proporțională. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal, cu următorul conținut: „(1) Sunt supuse confiscării speciale: […] f) bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală.“ … 11.<!–>Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 136 referitor la proprietate. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 725 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 4 aprilie 2017, s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică. Cu acel prilej, Curtea a constatat că dispozițiile art. 112 din Codul penal reglementează măsura confiscării speciale, care, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, reprezintă o sancțiune de drept penal, respectiv o măsură de siguranță, care constă în transferul silit și gratuit al dreptului de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, în patrimoniul statului, întrucât, având în vedere legătura acestor bunuri cu fapta săvârșită, deținerea lor în continuare de către persoana în cauză prezintă pericolul săvârșirii unor noi infracțiuni (Decizia nr. 589 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 2 decembrie 2015). … 13.<!–>Curtea a observat că art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal reglementează una dintre categoriile de bunuri ce sunt supuse confiscării speciale, și anume bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală. În acest context, Curtea a reținut că deținerea unui bun este interzisă de lege atât în situația în care deținerea se realizează cu un anumit scop ilicit, expres prevăzut de lege, în lipsa acestui scop deținerea având un caracter licit, cât și în situația când simpla posesie a unui bun, indiferent de scopul urmărit, constituie o faptă prevăzută de legea penală, fiind vorba în acest caz de o interdicție legală cu caracter general. … 14.–>În cazul celei de a doua categorii de bunuri, legiuitorul a prezumat existența unei periculozități obiective ce derivă din însăși substanța/natura acestor bunuri, astfel că simpla deținere a acestora, contrar dispozițiilor legale, creează acea stare de pericol pentru a cărei înlăturare este necesară intervenția organului judiciar prin măsura confiscării bunurilor respective. În categoria acestor bunuri sunt incluse și acelea pentru a căror deținere este necesară îndeplinirea unor condiții, fiind supuse unui regim de autorizare. În cazul acestora din urmă, nerespectarea regimului de autorizare determină ca deținerea să fie contrară legii penale. În doctrină s-a evidențiat că regimul de autorizare este introdus tocmai pentru a da posibilitatea organelor de stat competente să verifice dacă persoanele care solicită autorizarea prevăzută în fiecare caz în parte prezintă garanții, în sensul că vor folosi aceste bunuri într-un mod care să nu cauzeze o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite de legea penală și pentru ordinea publică, în general. … 15.<!–>În acest context, Curtea a observat că prevederile art. 44 alin. (9) din Constituție, reglementând o limitare a dreptului de proprietate, dispun în sensul că „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii“. În ceea ce privește confiscarea bunurilor a căror deținere este interzisă de legea penală, Curtea a observat că această măsură este prevăzută de lege, fiind reglementată de dispozițiile de lege criticate. Referitor la scopul urmărit prin reglementarea acestei măsuri, Curtea a reținut că acesta este circumscris înlăturării unei stări de pericol și preîntâmpinării săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală, astfel cum dispune art. 107 alin. (1) din Codul penal. Având în vedere că interdicția deținerii anumitor bunuri este determinată de existența unei periculozități obiective ce derivă din însăși substanța/natura acestor bunuri, astfel că „existența pericolului“ este neîndoielnică, scopul urmărit de reglementarea criticată reprezintă un scop legitim. În ceea ce privește existența raportului de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat, Curtea a apreciat că trebuie stabilit dacă există un just echilibru între interesul general și interesul particular în cauză. Relativ la obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea a observat că tipurile de arme și muniții, precum și condițiile în care deținerea, portul, folosirea și operațiunile cu aceste arme și muniții sunt permise pe teritoriul României sunt reglementate de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, iar art. 342 din Codul penal reglementează infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor. Astfel, aceste bunuri intră în categoria celor pentru a căror deținere este necesară îndeplinirea unor condiții, fiind supuse unui regim de autorizare. Îndeplinirea condițiilor impuse de lege este circumscrisă întregii perioade în care bunul se află în posesia persoanei, indiferent dacă aceasta folosește sau nu bunul respectiv, necesitatea îndeplinirii acestor condiții grevându-se pe starea de pericol ce derivă din însăși substanța/natura acestuia. Totodată, persoanele în posesia cărora se află aceste bunuri și în sarcina cărora intră îndeplinirea acestor condiții nu se pot prevala de necunoașterea legii. În aceste condiții, Curtea a apreciat că dispoziția criticată respectă un just echilibru între interesul general și interesul particular în cauză. … 16.–>De altfel, Curtea a reținut că deposedarea unei persoane de anumite bunuri sau valori ca urmare a aplicării măsurii confiscării speciale nu constituie expropriere și nu încalcă în niciun alt mod dreptul de proprietate (a se vedea și Decizia nr. 168 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 16 martie 2010, Decizia nr. 900 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010). … 17.<!–>Totodată, Curtea a observat că, în cazul pronunțării de către procuror a unei ordonanțe de clasare sau de renunțare la urmărirea penală, acesta, în temeiul art. 315 alin. (2) lit. c) și al art. 318 alin. (8) din Codul de procedură penală, va dispune sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale. Totodată, dispozițiile art. 549^1 alin. (1) din același act normativ prevăd că ordonanța de clasare sau, după caz, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărire penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanța de renunțare la urmărirea penală. În acest caz, potrivit art. 549^1 alin. (5) lit. b) din Codul de procedură penală, judecătorul, prin încheiere, poate admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor, aceasta fiind supusă, potrivit alin. (6), contestației la judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, la completul competent potrivit legii. … 18.–>În continuare, Curtea a reținut că, în cazul trimiterii în judecată a inculpatului, instanța de judecată, soluționând fondul cauzei, va pronunța o hotărâre care, potrivit art. 401 din Codul de procedură penală, trebuie să conțină o parte introductivă, o expunere și dispozitivul. De asemenea, potrivit art. 404 alin. (4) lit. d) din același act normativ, dispozitivul hotărârii trebuie să cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanță cu privire la măsurile de siguranță. Astfel, Curtea a observat că în toate cazurile măsura confiscării este dispusă de către instanța de judecată, în urma judecării cauzei desfășurate în ședință, oral, nemijlocit și în contradictoriu, persoanele ale căror bunuri sunt supuse confiscării putând fi reprezentate de avocat și putând formula cereri, ridica excepții și pune concluzii cu privire la măsura confiscării. … 19.<!–>Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Ferenczi în Dosarul nr. 4.190/325/2018 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală și constată că dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. f) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 15 iulie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Daniela Ramona Marițiu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește