DECIZIA nr. 527 din 17 iulie 2018

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 326 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 474/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 629D/2018. … 2.–>La apelul nominal se prezintă autoarea excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Aceasta arată că textul criticat este lipsit de claritate și precizie, menționând și elemente de fapt din dosar. … 4.–>În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autoarea acesteia solicită modificarea și completarea legii. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 20 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 474/62/2016, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 326 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de concediere. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd limitativ cazurile speciale de revizuire, împiedicând stabilirea adevărului și încălcând dreptul la un proces echitabil. … 7.–>Este necesar să se țină seama că, prin descoperirea unui înscris doveditor care demonstrează o situație ilegală, este obligatoriu să fie puse în discuție toate implicațiile juridice produse de înscrisul descoperit, dacă acesta ar fi fost cunoscut la momentul judecării dosarului de fond. În acest sens, trebuie să se stabilească inclusiv nulitatea sau nelegalitatea altor înscrisuri prezente în dosarul de fond, împotriva căruia a fost depusă cererea de revizuire. A judeca doar admisibilitatea cererii de revizuire poate duce la cazuri în care o situație ilegală nu este analizată în ansamblul ei, fapt care duce la încălcarea dreptului la apărare. Pentru a fi constituțională, legea ar trebui să prevadă ca dezbaterile să includă și consecințele juridice care s-ar fi produs dacă înscrisul doveditor ar fi fost cunoscut la momentul judecării fondului. Această observație este valabilă doar pentru revizuirile care se bazează pe descoperirea unor înscrisuri doveditoare. … 8.<!–>Tribunalul Brașov – Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se mai arată că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare. Dacă se invocă înscrisuri noi și instanța nu este în măsură să rezolve deodată fondul, instanța va pronunța mai întâi o încheiere de admitere în principiu, dacă sunt îndeplinite cerințele textului de la art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865, iar apoi, după administrarea probelor și formularea concluziilor părților, va da o singură hotărâre prin care fie admite cererea de revizuire și soluționează litigiul, dacă ajunge la concluzia că hotărârea atacată este greșită, fie o respinge, dacă stabilește că soluția era legală și temeinică. … 9.–>Prin limitarea dezbaterilor la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază nu se aduce atingere dreptului la apărare al părții revizuente, dreptul la un proces echitabil fiind respectat, deoarece instanța verifică, prin raportare la înscrisul nou-prezentat, dacă prin hotărârea a cărei revizuire se cere starea de fapt a fost corect stabilită și dacă soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată, în ipoteza în care înscrisul ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării cauzei. … 10.<!–>Dreptul la un proces echitabil și protecția dreptului la apărare trebuie asigurate tuturor părților din proces, ceea ce presupune că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. … 11.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: –>13.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 326 din Codul procedură civilă din 1865 care au următorul cuprins: „Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată.<!–>Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.“–> … 15.<!–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un procesul echitabil și în art. 24 privind dreptul la apărare. … 16.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd limitativ cazurile speciale de revizuire, împiedicând stabilirea adevărului și încălcând dreptul la un proces echitabil. … 17.<!–>Cu privire la o asemenea critică de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 1.110 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, Curtea a reținut că rațiunea reglementării instituției revizuirii se întemeiază tocmai pe recunoașterea de către legiuitor a faptului că și o hotărâre judecătorească poate fi greșită, nu neapărat din motive imputabile instanței de judecată, ipoteză în care trebuie să se dea posibilitatea reformării acesteia. Competența instanței de revizuire de a schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată este dată tocmai de scopul urmărit de legiuitor, și anume de a se corecta hotărârea respectivă. Astfel, aceasta nu declanșează un litigiu nou, ci reprezintă o fază procesuală a aceleiași cauze și, în aceste condiții, instanța în cauză trebuie să lămurească și aspectele ce au incidență asupra fondului cauzei ca urmare a admiterii revizuirii. … 18.–>Cu același prilej, Curtea a mai statuat că judecarea revizuirii se desfășoară numai în cadrul conturat în etapele procesuale anterioare. Astfel, instanța de revizuire va putea admite cererea de revizuire doar dacă aceasta se întemeiază pe prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. Cazurile de revizuire sunt redactate în mod clar, sunt previzibile, precise și neechivoce, astfel încât instanța de judecată are posibilitatea, în mod obiectiv, de a le interpreta și aplica; de asemenea, norma legală în cauză, satisfăcând exigențele mai sus arătate, permite părților să își regleze comportamentul procesual în funcție de aceasta. … 19.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 474/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că prevederile art. 326 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 17 iulie 2018.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent, <!–>
Fabian Niculae–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește