| Marian Enache<!–> |
– președinte–> |
| Mihaela Ciochină<!–> |
– judecător–> |
| Cristian Deliorga <!–> |
– judecător–> |
| Dimitrie-Bogdan Licu<!–> |
– judecător–> |
| Laura-Iuliana Scântei<!–> |
– judecător–> |
| Gheorghe Stan <!–> |
– judecător–> |
| Livia Doina Stanciu<!–> |
– judecător–> |
| Elena-Simina Tănăsescu <!–> |
– judecător–> |
| Varga Attila<!–> |
– judecător–> |
| Cristina-Cătălina Turcu<!–> |
– magistrat-asistent–> |
<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Laurențiu Ion Preda în Dosarul nr. 1.433/301/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 429D/2020. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curții Constituționale nr. 390 din 4 iulie 2023. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Decizia civilă nr. 3.769A din 17 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.433/301/2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Laurențiu Ion Preda într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice a Sectorului 3 împotriva unei sentințe civile prin care s-a admis în parte o contestație la executare. În apel autorul a ridicat excepția netimbrării apelului de către apelantul menționat. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că textul de lege criticat instituie un privilegiu pentru anumite persoane juridice, privilegiu care conduce implicit la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Susține că a plătit taxă de timbru pentru a formula contestația la executare, iar dacă ar fi formulat apel împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță plătea din nou taxă de timbru. Or, apelanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice a Sectorului 3 este scutită de taxă de timbru prin textul de lege criticat, ceea ce duce la încălcarea dreptului autorului la un proces echitabil. … 6.<!–>Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a urmărit valorificarea unei proceduri echitabile de soluționare a cererilor promovate de instituțiile publice, achitarea taxei judiciare care se face tot venit public având un caracter inutil. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: +
Articolul 30(1)<!–>Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.(2)–>În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile. … 11.<!–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 390 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 5 octombrie 2023, paragrafele 18 și 19, Curtea a reținut că scutirea autorităților publice, care intră sub incidența textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât autoritățile respective sunt beneficiare de alocații bugetare și nu ar avea nicio justificare obligarea acestora să plătească din buget o taxă ce revine aceluiași buget, în condițiile în care acestea sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa. Curtea a statuat că principiul egalității nu este aplicabil între cetățeni și autorități publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile care le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create. Pe de altă parte, Curtea a subliniat că autoritățile/instituțiile publice nu beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru cu privire la toate acțiunile în justiție, scutirea fiind aplicabilă numai în cazul special în care este vorba despre recuperarea sumelor ce reprezintă veniturile publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale ori din alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de „venituri publice“. … 13.<!–>Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate sunt valabile și în prezenta cauză. … 14.–>Curtea constată că un raționament similar celui anterior expus se regăsește și în Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunțată în Cauza C-205/15 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care, în paragraful 50, reține că scutirea de taxa judiciară de timbru de care beneficiază persoanele juridice de drept public în proceduri precum procedura principală nu conferă, prin ea însăși, un avantaj procedural acestor persoane juridice, în măsura în care plata acestei taxe de către asemenea persoane se efectuează din bugetul național consolidat, care finanțează și serviciile oferite de instanțe. … 15.<!–>Distinct de cele reținute, Curtea mai constată că atât cetățenii, cât și autoritățile/instituțiile publice au acces egal la o instanță care să se pronunțe asupra drepturilor lor, acces condiționat de îndeplinirea anumitor condiții, spre exemplu, în cazul cetățenilor, plata taxei judiciare de timbru. Instituirea unor condiții diferite pentru persoane aflate în situații diferite nu este de natură să împiedice dreptul de acces la o instanță, condiție a dreptului la un proces echitabil. … 16.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Ion Preda în Dosarul nr. 1.433/301/2018 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2024.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent, <!–>
Cristina-Cătălina Turcu–>––<!–>–>
