DECIZIA nr. 540 din 26 septembrie 2019

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Tudora Bădălan în Dosarul nr. 17.979/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 753D/2017. … 2.–>La apelul nominal răspunde, pentru partea Investcapital Malta LTD, doamna avocat Alexandra Chircu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 856D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) și (6) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 320/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.621D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 666 alin. (6) și (7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florin Adrian Obreja în Dosarul nr. 7.921/200/2016 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă și în Dosarul nr. 1.711D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ridicată de Pavel Gâscă Silav și Margareta Gâscă Silav în Dosarul nr. 16.861/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 856D/2017, nr. 1.621D/2017 și nr. 1.711D/2017 la Dosarul nr. 753D/2017. Reprezentantul părții Investcapital Malta LTD și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 856D/2017, nr. 1.621D/2017 și nr. 1.711D/2017 la Dosarul nr. 753D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Investcapital Malta LTD, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că, în opinia sa, art. 666 din Codul de procedură civilă are ca deziderat degrevarea instanțelor judecătorești de soluționarea cauzelor cu o complexitate redusă, asigurând celeritatea realizării drepturilor de către subiectele de drept. Arată că procedura încuviințării executării silite este o procedură specială jurisdicțională, prin care se urmărește accelerarea procesului civil și protejarea intereselor creditorului care a fost prejudiciat în drepturile sale cu caracter pecuniar. Susține, în esență, că textele de lege criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate în motivarea criticilor de neconstituționalitate. Depune la dosar și concluzii scrise. … 7.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că principiile care stau la baza încuviințării executării silite au mai fost analizate de Curtea Constituțională, care a constatat conformitatea acestora cu dispozițiile Constituției. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:–>8.<!–>Prin încheierile din 22 februarie 2017, 24 februarie 2017, 3 martie 2017 și 27 martie 2017, pronunțate în dosarele nr. 17.979/196/2016, nr. 320/4/2017, nr. 7.921/200/2016 și, respectiv nr. 16.861/196/2016, Judecătoria Brăila – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă și Judecătoria Buzău – Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ale art. 666 alin. (2) și (6) din același cod, ale art. 666 alin. (6) și (7) din același act normativ și, respectiv, ale art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Tudora Bădălan, Daniel Ilie, Florin Adrian Obreja și, respectiv, Pavel Gâscă Silav și Margareta Gâscă Silav în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executarea silită, respectiv a unei cereri de încuviințare a executării silite începute în baza unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus evacuarea debitorului dintr-un imobil. … 9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că se încalcă dreptul la un proces echitabil, desfășurat în condiții de contradictorialitate, precum și dreptul la apărare, întrucât, prin necitarea debitorului, acesta nu are cunoștință despre existența unui dosar civil în care se va pronunța o soluție cu grave și urgente implicații în privința sa, a patrimoniului său și a îngrădirii drepturilor și libertăților sale, termenul scurt de soluționare a unei asemenea cereri de încuviințare a executării silite excluzând posibilitatea acestuia de a formula apărări în favoarea sa. Totodată, nefiind citat, debitorul nu se află pe poziție de egalitate cu creditorul și cu executorul judecătoresc, întrucât nu știe că este cazul să formuleze apărări în favoarea sa și nu beneficiază de dreptul de a fi asistat de un apărător. Se critică, totodată, lipsa posibilității acestuia de a formula o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate împotriva sa, de care nici nu are cunoștință. În schimb, creditorul dispune de o cale suplimentară de atac, în cazul unei soluții nefavorabile, fără ca presupusul debitor să cunoască faptul că o persoană solicită executarea sa silită. Se susține că se încalcă nu doar prezumția de nevinovăție, ci și egalitatea în fața legii și a autorităților publice, întrucât cele două părți nu au acces egal la justiție, situație care ar putea fi ușor înlăturată prin citarea amândurora în fața instanței care se pronunță pentru învestirea cu formulă executorie. … 10.<!–>Judecătoria Brăila – Secția civilă apreciază că textele criticate sunt constituționale, fiind vorba de o procedură necontencioasă, în care nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic altei părți, în condițiile în care pentru începerea executării este relevantă deținerea unui titlu executoriu. … 11.–>Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că textele criticate sunt constituționale. Procedura de încuviințare a executării silite este necontencioasă, judecătorul fiind învestit exclusiv cu verificarea unor condiții de legalitate formală. Ca atare, toate apărările de ordine privată urmează a fi efectuate de debitor în procedura unei eventuale contestații la executare. Legiuitorul poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității procesului civil. Totodată, dispozițiile constituționale lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce presupune și posibilitatea pentru acesta să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătorești, așa cum a procedat prin dispozițiile de lege criticate. Nici nerespectarea prevederilor art. 16 din Constituție nu se poate reține, cât timp procedura încuviințării silite se aplică tuturor celor ce se află în această situație, nefiind aplicabil un regim juridic diferit pentru persoane aflate în aceeași situație. … 12.<!–>Judecătoria Buzău – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în esență, că lipsa citării părților respectă exigențele art. 16 și 21 din Constituție, întrucât procedura încuviințării executării silite nu vizează drepturile sau interesele părților, iar instanța nu judecă fondul raporturilor juridice dintre părți, aceasta fiind doar o formalitate ce are semnificația apelării la forța de constrângere a statului în sensul punerii în executare a titlului executoriu. … 13.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că absența procedurii de citare a fost dispusă ca o măsură menită să răspundă celerității ce guvernează soluționarea anumitor cereri, incidente sau proceduri speciale pentru care procedura de citare ar conduce la o întârziere a judecății, incompatibilă cu urgența ce impune soluționarea lor. Consideră că, prin reglementarea criticată, legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și operative de soluționare a cererii, textul de lege criticat asigurând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a se adresa justiției, însă în formele și modalitățile instituite prin lege. Invocă și jurisprudența dezvoltată de Curtea Constituțională cu privire la prevederile corespondente din Codul de procedură civilă din 1865. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 666 alin. (2), (6) și (7) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare:– Art. 666 alin. (2), (6) și (7):(2)–>Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului. (…)(6)<!–>Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.(7)–>Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc“. … … 18.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. Prin raportare la art. 20 alin. (2) din Constituție, se invocă și prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, art. 14 – Interzicerea discriminării și art. 17 – Interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că susțineri similare au mai format obiectul analizei Curții Constituționale, care a reținut, prin Decizia nr. 118 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2019, paragraful 13, că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviințare a executării silite introdusă de creditor se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, nu contravine art. 21 și nici art. 24 din Constituție, soluția legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranșează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiție. În plus, trebuie reținut că încuviințarea executării silite se cere și se aprobă în condițiile existenței unui titlu executoriu. Considerațiile dezvoltate de Curtea Constituțională prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 20.<!–>Curtea constată că nu pot fi reținute nici criticile referitoare la prevederile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Textul menționat nu este de natură să contravină dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil și nici celor ale art. 129 privitoare la dreptul de a utiliza căile de atac, în condițiile legii. Aceasta, deoarece, prin trimiterea la dispozițiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevederile de lege criticate permit celor interesați sau vătămați să ceară, pe calea contestației la executare, anularea acestei încheieri, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale. Prin urmare, încheierea în discuție nu este sustrasă controlului judecătoresc, existând posibilitatea cenzurării acesteia, în cursul etapei contestației la executare, instanța de control urmând să se pronunțe într-un cadru procesual în care ambele părți, legal citate, pot formula apărările pe care le consideră necesare și utile, uzând de toate mijloacele procedurale pe care legea le pune acestora la dispoziție pentru valorificarea drepturilor lor procesuale. … 21.–>De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității soluției legislative similare, cuprinsă în art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, anterior republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, prin raportare la art. 124 alin. (2) și art. 21 din Constituție, astfel cum se interpretează prin art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin mai multe decizii, ca de exemplu, Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 14, sau Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 20, Curtea a reținut, în esență, că rațiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât și pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviințare a cererii de executare silită este aceea a celerității ce se justifică în această etapă procesuală. Curtea a arătat, totodată, în sprijinul aceleiași idei, că creditorul este lipsit de interes în ceea ce privește atacarea hotărârii prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-și apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestației la executare. De asemenea, debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, acesta fiind motivul pentru care nu a fost prevăzută în favoarea acestuia calea de atac a apelului. În schimb, creditorul poate să își apere drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care, în domeniul executării silite, debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestații împotriva oricărui act de executare. … 22.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tudora Bădălan în Dosarul nr. 17.979/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă, de Daniel Ilie în Dosarul nr. 320/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Florin Adrian Obreja în Dosarul nr. 7.921/200/2016 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă și de Pavel Gâscă Silav și Margareta Gâscă Silav în Dosarul nr. 16.861/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă și constată că prevederile art. 666 alin. (2), (6) și (7) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Brăila – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și Judecătoriei Buzău – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește