DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2024

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Mitliv Exim – S.R.L. din Craiova (în prezent, Societatea Mit Processing Structure – S.R.L. din Craiova) în Dosarul nr. 3.091/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.025D/2020. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarea excepției de neconstituționalitate, prin apărătorul ales, a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri din care reiese că autoarea excepției de neconstituționalitate și-a schimbat denumirea din Societatea Mitliv Exim – S.R.L. din Craiova în Societatea Mit Processing Structure – S.R.L. din Craiova. Curtea ia act de înscrisurile depuse. … 4.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, pe de o parte, ca inadmisibilă, întrucât prin critica formulată se solicită Curții Constituționale să modifice textul de lege, astfel încât să poată fi efectuată o analiză pe fond a motivelor care au dus la anularea înregistrării în scopuri de TVA. Pe de altă parte, critica referitoare la aplicarea neretroactivă a normelor în discuție nu se poate reține, întrucât, în fapt, nu este vorba despre o aplicare retroactivă discriminatorie, având în vedere că textul se referă la toți contribuabilii care au înscrise infracțiuni în cazierul fiscal, fiind respectat și principiul egalității în drepturi. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 27 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.091/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Mitliv Exim – S.R.L. din Craiova (în prezent, Societatea Mit Processing Structure – S.R.L. din Craiova) într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 227/2015 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.025D/2020. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, prin prisma mecanismului de aplicare, astfel: (i) pe de o parte, se aplică, din oficiu, de către organele administrativ-fiscale, independent de cuprinsul hotărârilor judecătorești de condamnare și fără a se face vreo verificare de fond a motivelor care au condus la anularea înregistrării în scopuri de TVA, și chiar dacă în cuprinsul hotărârii penale de condamnare nu s-a dispus o astfel de măsură împotriva societăților, fiind suficientă simpla înscriere în cazierul fiscal a unor infracțiuni, așadar, fiind analizate numai condițiile de formă; (ii) pe de altă parte, se aplică retroactiv, indiferent de data săvârșirii infracțiunilor care figurează înscrise în cazierul fiscal al societății, producând consecințe juridice în urma unor fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a acestor norme cuprinse în Codul fiscal. În contextul dat, contribuabilul este supus unei discriminării în ceea ce privește aplicarea legislației fiscale, în sensul că, în virtutea art. 9 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, orice alt contribuabil beneficiază de garanțiile oferite de acest articol în sensul că are posibilitatea de a fi ascultat, iar cel care intră sub incidența prevederilor criticate este privat de această posibilitate. … 7.–>Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia. … 8.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este: (i) inadmisibilă, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât critica privește modul de interpretare și aplicare a normelor care se referă la înscrierea în cazierul fiscal a infracțiunilor și/sau a faptelor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal; și (ii) neîntemeiată, în raport cu celelalte prevederi constituționale menționate în susținerea excepției, deoarece textul criticat nu este contrar principiului egalității în drepturi și nici obligației de nediscriminare între contribuabili; retragerea, din oficiu, a atributului TVA, în condițiile prevăzute de textul contestat, este o atribuție a autorității fiscale, astfel cum este statuat și prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia 343 din 23 mai 2019); nu este afectat nici accesul liber la justiție, întrucât măsurile administrativ-fiscale care au ca efect anularea atributului TVA sunt supuse controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ; legalitatea incriminării și pedepsei nu poate fi reținută ca fiind încălcată, având în vedere că retragerea atributului TVA reprezintă o măsură administrativ-fiscală, stabilită de organul fiscal, ca atribut exclusiv al acestuia, iar nu o pedeapsă/sancțiune în sensul celor care sunt prevăzute de lege ca urmare a săvârșirii faptelor care atrag înscrierea în cazierul fiscal potrivit Ordonanței Guvernului nr. 39/2015. … 10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul cuprins: (11)<!–>Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol: […]c)–>dacă asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente. Prin excepție, în cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:1.<!–>administratorii și/sau persoana impozabilă însăși, în cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015; … 2.–>asociații majoritari sau, după caz, asociatul unic și/sau administratorii și/sau persoana impozabilă însăși, în cazul altor societăți decât cele menționate la pct. 1, au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015. … … … 13.<!–>În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 4 alin. (2) referitor la criteriile de discriminare, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (12), potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 referitor la principiul legalității incriminării și al pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate fac parte din titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată, capitolul XIII – Obligații, art. 316 având denumirea marginală Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA din Legea nr. 227/2015. Astfel, în esență, potrivit art. 316 alin. (1) și (2) din Legea nr. 227/2015: persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere și/sau operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România conform art. 297 alin. (4) lit. b) și d) – cu referire la sfera de aplicare a dreptului de deducere -, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, conform legii; persoana impozabilă care are sediul activității economice în afara României, dar este stabilită în România printr-un sediu fix, conform art. 266 alin. (2) lit. b), este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în România, potrivit normelor legale. … 15.<!–>De asemenea, art. 316 alin. (11) din Legea nr. 227/2015 prevede și posibilitatea anulării înregistrării unei persoane în scopuri de TVA, în anumite situații, astfel cum sunt cele cuprinse în normele criticate la art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015. Astfel, organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA dacă: (i) asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, la art. 4 alin. (4) lit. a), de la data comunicării deciziei de anulare de către organele fiscale competente; (ii) iar, prin excepție, în cazul societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă: 1) administratorii și/sau persoana impozabilă însăși, în cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015; 2) asociații majoritari sau, după caz, asociatul unic și/sau administratorii și/sau persoana impozabilă însăși, în cazul altor societăți decât cele menționate la pct. 1, au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015. … 16.–>Din economia acestui text Curtea observă că acesta se aplică în coroborare cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 39/2015, respectiv cu cele cuprinse în art. 4 cu denumirea marginală Înscrierea în cazierul fiscal și transmiterea informațiilor între instituții, care la alin. (4) lit. a) prevede că în cazierul fiscal se înscriu și informații din documentele întocmite pentru atragerea răspunderii solidare, patrimoniale sau a inactivității fiscale, respectiv atragerea răspunderii solidare cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent, emisă în condițiile Codului de procedură fiscală, rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească definitivă, în situația în care decizia organului fiscal a fost atacată în justiție. … 17.<!–>Cu privire la competența organelor fiscale, prin Decizia nr. 343 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 25 noiembrie 2019, paragraful 33, Curtea a arătat că Agenția Națională de Administrare Fiscală are atribuția și obligația ca, în aplicarea prevederilor Codului fiscal, să emită acte normative de tipul celor prevăzute de textul art. 316 alin. (9) din Codul fiscal cu privire la stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal, pe baza căruia se stabilește dacă persoana impozabilă justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA sau, dimpotrivă, pentru anularea înregistrării unei persoane în scopuri de TVA, fără ca prin acest aspect să fie încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat. De altfel, lăsarea posibilității stabilirii criteriilor de către Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA sau pentru anularea înregistrării unei persoane în scopuri de TVA este justificată, în contextul evoluției permanente a societății, de evitarea și prevenirea prejudicierii bugetului de stat prin colectarea și nevirarea de TVA sau prin deducerile și rambursările de TVA în mod netransparent, fraudulos. Rolul și obligația statului, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin organele sale fiscale, care, potrivit legii, sunt reprezentate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate acesteia, precum și compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, sunt să depună toate diligențele pentru realizarea și îndeplinirea obligațiilor legale prevăzute de lege, respectiv să stabilească norme de aplicare a legii clare, să nu rămână în pasivitate în ceea ce privește stabilirea și individualizarea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabil bugetului statului, în mod concret să aibă un rol activ, în scopul realizării cerințelor legii. De asemenea, prin aceeași decizie antemenționată, la paragrafele 20 și 21, instanța de contencios constituțional a învederat că, de altfel, și Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că statele membre au un interes legitim să ia măsurile adecvate pentru protejarea intereselor lor financiare, iar lupta împotriva fraudei, a evaziunii fiscale și a eventualelor abuzuri este un obiectiv recunoscut și încurajat de Directiva 2006/112/CE (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 februarie 2006, pronunțată în Cauza C-255/02, Halifax și alții, paragraful 71, Hotărârea din 7 decembrie 2010, pronunțată în Cauza C-285/09, Generalbundesanwalt beim Bundesgerichtshof, paragraful 36, Hotărârea din 18 octombrie 2012, pronunțată în Cauza C-525/11, Mednis, paragraful 31, Hotărârea din 14 martie 2013, pronunțată în Cauza C-527/11, Ablessio, paragraful 28). Pe de altă parte, statele membre sunt obligate să verifice veridicitatea înscrierilor în registrul persoanelor impozabile pentru a asigura buna funcționare a sistemului TVA-ului (paragraful 20). Revine astfel autorității naționale competente obligația să verifice dacă solicitantul are calitatea de persoană impozabilă înainte ca aceasta să îi atribuie un număr de identificare în scopuri de TVA (a se vedea Hotărârea din 6 septembrie 2012, pronunțată în Cauza C-273/11, MecsekGabona, paragraful 63, Hotărârea din 14 martie 2013, pronunțată în Cauza C-527/11, Ablessio, paragraful 30). În consecință, statele membre pot să prevadă în mod legitim, conform art. 273 paragraful întâi din Directiva 2006/112, măsuri apte să împiedice utilizarea abuzivă a numerelor de identificare, în special de către întreprinderi a căror activitate și, în consecință, a căror calitate de persoană impozabilă ar fi pur fictive. Aceste măsuri nu trebuie să depășească totuși ceea ce este necesar pentru colectarea corectă a taxei și pentru evitarea evaziunii și nu trebuie să repună în discuție în mod sistematic dreptul de deducere a TVA-ului și, prin urmare, neutralitatea acestei taxe (a se vedea în acest sens Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza C-146/05, Albert Collee, paragraful 26, Hotărârea din 21 octombrie 2010, pronunțată în Cauza C-385/09, Nidera Handelscompagnie BV, paragraful 49, Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunțată în Cauza C-438/09, Boguslaw Juliusz Dankowski, paragraful 37, Hotărârea din 14 martie 2013, pronunțată în Cauza C-527/11, Ablessio, paragraful 30). Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la atribuțiile organelor fiscale reglementate de normele criticate în prezenta cauză. … 18.–>În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor și care consacră principiul neretroactivității legii, pe cale jurisprudențială s-a arătat că singura excepție permisă de Legea fundamentală de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. La nivel infraconstituțional, principiul neretroactivității legii civile este prevăzut de art. 6 din Codul civil, cu denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile. Totodată, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispoziții referitoare la soluționarea conflictului de legi în timp, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, este vorba despre reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă sunt puse în discuție legi materiale sau legi procesuale. Așadar, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional (Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994). … 19.<!–>De asemenea, în virtutea principiului neretroactivității legii civile, legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori se vor stinge după această dată, cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute, iar pentru a exista retroactivitate ar trebui ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză, retroactivitatea celei noi (Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, și Decizia nr. 908 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 27 ianuarie 2021, paragraful 98). … 20.–>În acest context, Curtea reține că art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 conține dispoziții tranzitorii prin care se statuează că prevederile art. 4 cu privire la înscrierea în cazierul fiscal nu se aplică faptelor/situațiilor constatate prin acte încheiate începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe, care au fost săvârșite, respectiv au intervenit în perioada anterioară, dacă pentru acestea în perioada respectivă nu era prevăzută înscrierea în cazierul fiscal. Dimpotrivă, (i) prevederile referitoare la scoaterea din evidență a contribuabililor care au informații înscrise în cazierul fiscal se aplică și faptelor și situațiilor existente în cazierul fiscal la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe; (ii) informațiile privind faptele și situațiile înscrise în cazierul fiscal, la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, în baza documentelor care nu sunt definitive în sistemul căilor de atac, se scot din evidența cazierului fiscal, din oficiu, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 3 alin. (2), până la rămânerea definitivă a acestora; (iii) dacă informațiile prevăzute la alin. (3) nu au fost scoase din evidența cazierului fiscal în termenul prevăzut, se poate solicita aceasta prin depunerea unei cereri la organul fiscal competent, la care se anexează documentele doveditoare. … 21.<!–>Având în vedere cadrul legislativ coroborat în materie și aplicând considerentele de principiu cu privire la neretroactivitatea legii, la principiul egalității și coroborate cu principiul legalității incriminării și al pedepsei, reglementate și dezvoltate atât la nivel constituțional, cât și convențional, se constată că normele criticate nu sunt contrare acestor principii, întrucât se aplică deopotrivă tuturor celor ce intră sub incidența acestora, măsurile sunt prevăzute de lege și se aplică numai pentru viitor, iar nu pentru trecut, astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 22.–>În ceea ce privește accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil se observă că nici aceste principii nu sunt afectate de normele criticate din această perspectivă, întrucât, pe lângă posibilitatea rectificării informațiilor înscrise în cazierul fiscal, în virtutea căreia contribuabilii care figurează în evidența cazierului fiscal pot cere rectificarea informațiilor înscrise, dacă acestea nu corespund situației reale ori înregistrarea lor nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, dispozițiile art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 prevăd posibilitatea contestării deciziei de respingere a cererii de rectificare a informațiilor înscrise în cazierul fiscal, respectiv: (i) contribuabilii cărora li s-a respins cererea de rectificare sau cărora nu li s-a răspuns în termenul prevăzut de art. 10 alin. (4) pot depune contestație la tribunal, secția de contencios administrativ și fiscal; (ii) contestația se depune în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de respingere a cererii de rectificare sau de la expirarea termenului de comunicare a modului de soluționare a cererii de rectificare; (iii) contestația se poate introduce și în cazul în care eroarea înregistrării în cazierul fiscal nu se datorează organelor fiscale; (iv) în caz de admitere a contestației instanța comunică o copie de pe hotărârea organului fiscal competent în administrarea fiscală a contribuabilului, în vederea rectificării cazierului fiscal. … 23.<!–>Totodată, normele în materie fiscală – Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, în virtutea art. 126 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, în condițiile legii – conțin căi de atac împotriva actelor administrativ-fiscale, astfel cum sunt și cele prin care se dispune anularea înregistrării unei persoane în scopuri de TVA, în condițiile stabilite de dispozițiile art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015, dacă se consideră că această operațiune este efectuată cu nerespectarea prevederilor în materie și a principiilor aplicabile atât normelor de drept, cât și în procesul de aplicare și interpretare a acestora. Prin urmare, și din această perspectivă excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 24.–>Distinct de acestea, Curtea reține că celelalte chestiuni învederate de către autoarea excepției de neconstituționalitate sunt aspecte de țin de interpretarea și aplicarea legii și nu intră în competența de analiză a instanței de contencios constituțional, fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25, instanța de contencios constituțional a reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Prin urmare, în ceea ce privește interpretarea și aplicarea în concret a normelor criticate la situațiile particulare invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acestea sunt aspecte ce țin de resortul instanței de judecată și al autorităților îndrituite cu ducerea la îndeplinire a măsurilor instituite prin dispozițiile criticate cuprinse în Codul fiscal, în coroborare cu celelalte norme avute în vedere de autoarea excepției, iar pentru lămurirea unor astfel de chestiuni există și instituția recursului în interesul legii sau a dezlegării unor chestiuni de drept ce țin de resortul Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a arătat mai sus. … 25.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mitliv Exim – S.R.L. din Craiova (în prezent, Societatea Mit Processing Structure – S.R.L. din Craiova) în Dosarul nr. 3.091/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 316 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2024.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Ionița Cochințu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește