DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Florentina Ivăncioiu în Dosarul nr. 6.951/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 28D/2020. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 și nr. 273D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de Alexandru Robert Bogdandi și de Diana Froicu în dosarele nr. 481/35/CA/2019-PI și, respectiv, nr. 479/35/CA/2019-PI ale Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Constantin Claudiu Ulariu și Florin Vîlceanu în Dosarul nr. 992/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Edgar Laurențiu Dumbravă în Dosarul nr. 7.036/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Gina-Monica Cibian în Dosarul nr. 145/57/2020 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 și nr. 273D/2021 la Dosarul nr. 28D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 și nr. 273D/2021 la Dosarul nr. 28D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de contencios constituțional a arătat în jurisprudența sa că stabilirea condițiilor referitoare la concursurile specifice funcției de magistrat ține de resortul legiuitorului, acestea putând varia în timp, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunuia dintre drepturile prevăzute de Legea fundamentală. Face referire, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 519 din 5 octombrie 2023. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>7.–>Prin Sentința civilă nr. 966 din 13 decembrie 2019, încheierile din 9 iunie 2020, 16 iunie 2020, 17 iunie 2020, prin Sentința civilă nr. 349 din 3 iunie 2020 și prin Încheierea din 28 octombrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 6.951/2/2019, nr. 481/35/CA/2019-PI, nr. 479/35/CA/2019-PI, nr. 992/46/2019, nr. 7.036/2/2019 și, respectiv, nr. 145/57/2020, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Florentina Ivăncioiu, Alexandru Robert Bogdandi, Diana Froicu, Constantin Claudiu Ulariu și Florin Vîlceanu, Edgar Laurențiu Dumbravă și Gina-Monica Cibian în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători și Secția pentru procurori, prin care au fost respinse contestațiile formulate de reclamanți împotriva hotărârilor Comisiei de organizare a concursului de promovare pe loc a judecătorilor, respectiv a procurorilor în funcții de execuție, prin care s-a apreciat că aceștia nu întrunesc condițiile de vechime în magistratură pentru a putea participa la concurs. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, în ceea ce privește dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care prevăd că la calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție, introdusă prin modificarea operată prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, că încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, deși, în formele în vigoare anterior modificării legislative precizate, perioada menționată constituia vechime în funcția de judecător sau procuror. Or, eliminarea din vechimea în funcția de judecător sau procuror a perioadei în care un magistrat definitiv a avut calitatea de auditor de justiție reprezintă o aplicare retroactivă a legii civile, înlăturându-se, în temeiul unei legi ulterioare, efectele juridice produse în temeiul legilor anterioare. … 9.–>Se mai susține că textele de lege criticate încalcă și dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi, deoarece instituie un regim discriminatoriu în ceea ce privește examenul de promovare pe loc, pentru obținerea gradului profesional de judecător sau procuror de curte de apel, întrucât condiția de 10 ani vechime efectivă în magistratură impusă de prevederile criticate este vădit disproporționată în raport cu situația colegilor de promoție, aflați într-o situație identică sub acest aspect și care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, s-au putut prezenta la concurs, cu toate că aveau o vechime efectivă în magistratură la data înscrierii la concurs mult mai redusă. … 10.<!–>Se mai susține că textele legale care condiționează participarea la examenul de promovare de îndeplinirea unei perioade de vechime mai mari decât cea care trebuia îndeplinită anterior de către judecător pentru participarea la examenul pentru promovarea la aceeași instanță și care exclud perioada în care magistratul a fost auditor de justiție, coroborat cu lipsa din cuprinsul Legii nr. 242/2018 sau din cuprinsul art. 109-110 din Legea nr. 303/2004 a unei soluții legislative cu privire la norme tranzitorii privind aplicabilitatea în timp a majorării vechimii necesare pentru promovarea la alte instanțe, sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Totodată, dispozițiile ce reglementează cariera magistraților trebuie să fie accesibile și previzibile. Dacă s-ar accepta că aceste condiții pot fi schimbate în mod discreționar, fără nicio justificare, atunci nu ar mai exista previzibilitatea carierei de magistrat, la care erau îndreptățiți să se aștepte atunci când au intrat în profesie, fiind nesocotit principiul stabilității raporturilor juridice, cu referire la principiile securității juridice și protecției încrederii legitime. … 11.–>Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin raportare la art. 16 din Constituție, precizând, în acest sens, că legiuitorul poate institui anumite excepții de la efectele vechimii în funcția de judecător sau procuror, însă această diferențiere trebuie să aibă o justificare rezonabilă, care nu există în ceea ce privește prevederile de lege criticate, cu atât mai mult cu cât, în raport cu dispozițiile art. 46^2 din Legea nr. 303/2004, la promovarea efectivă nu există o atare diferențiere, nefiind exclusă din calculul vechimii necesare perioada în care magistratul a avut calitatea de auditor de justiție. … 13.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, cu referire la situațiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere (facta pendentia) la data intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, că legiuitorul a optat pentru aplicarea legii noi, iar nu pentru ultraactivitatea (supraviețuirea) legii vechi. Așadar, faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situații juridice, realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, precum și efectele produse de acea situație juridică înainte de acest moment au rămas supuse vechii legi, în vreme ce situațiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a noii legi au fost supuse legii noi. Această opțiune a legiuitorului nu semnifică însă aplicarea noii legi unor situații juridice epuizate, ceea ce ar echivala cu aplicarea retroactivă a legii, ci doar supunerea situațiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018 noii reglementări, în baza principiului tempus regit actum. De asemenea, aplicarea noii legi în modalitatea arătată nu semnifică o discriminare a persoanelor ce s-au înscris la concursul de promovare potrivit noilor condiții stipulate de lege, deoarece norma criticată este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza sa de reglementare, fără distincție, iar existența discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziții legale succesive, acestea aplicându-se nediferențiat în perioada cât sunt în vigoare. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepției, următorul cuprins:– Art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2):(1)–>Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime: (…)b)<!–>10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta. (…) … (2)–>La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. … … 18.<!–>Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă textul criticat nu mai este în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea poate examina constituționalitatea dispozițiilor legale cu care a fost sesizată. De altfel, soluția legislativă criticată se regăsește, în prezent, la art. 128 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2022. … 19.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (2) și art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, la care România este parte, asupra dreptului intern contrar, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și art. 148 alin. (2) privind prioritatea dreptului european. … 20.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt nemulțumiți de modul în care sa calculat vechimea în magistratură necesară înscrierii la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, act normativ care a introdus regula potrivit căreia la calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la acest concurs nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție, urmând cursurile de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Se critică, de asemenea, și modificarea art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 în sensul că vechimea minimă necesară judecătorilor și procurorilor pentru a putea participa la concursul mai sus menționat a crescut de la 6 ani la 10 ani, ca urmare a modificării Legii nr. 303/2004 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. … 21.–>Criticile de neconstituționalitate formulate vizează, în esență, faptul că, prin comparație cu precedentele concursuri, candidaților care s-au înscris la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018 li s-a impus îndeplinirea unei condiții de vechime în magistratură mai exigente, prevederile ce formează obiect ale excepției având, în opinia autorilor acesteia, caracter retroactiv, contrar dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, și nesocotind principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. … 22.<!–>În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că este neîntemeiată. În acest sens, reține că, astfel cum a observat în jurisprudența sa, aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării sale în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Totodată, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004). … 23.–>În cauza de față, autorii excepției critică modificarea prevederilor legale care reglementează sistemul de calcul al vechimii în magistratură cerute pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc a judecătorilor și procurorilor, perioada cât candidatul a fost auditor de justiție nemaifiind considerată, în urma modificării legii, vechime utilă pentru calculul vechimii totale în magistratură. Or, textul criticat nu face altceva decât să reglementeze în domeniul său propriu de aplicare, exclusiv pentru viitor, începând cu momentul de la care a intrat în vigoare, nicidecum pentru trecut. Menținerea condițiilor prevăzute în legea veche pentru persoanele care se conformau acestora anterior intrării în vigoare a legii noi ar fi echivalat cu o ultraactivitate a legii vechi, deopotrivă prohibită de prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. … 24.<!–>În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că este, de asemenea, neîntemeiată. Aceasta, deoarece autorii excepției sunt nemulțumiți de creșterea exigențelor impuse candidaților pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc la instanțe și parchete, situație ce generează un dezavantaj celor care, sub imperiul legii vechi, ar fi putut beneficia de condiții mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate inegalitatea de tratament juridic care este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Totodată, Curtea a precizat că respectarea principiului constituțional al egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). … 25.–>Așadar, impunerea prin legea nouă a unor condiții diferite pentru înscrierea la concursul în discuție nu poate fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivare a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiții mai favorabile, ci are semnificația acțiunii legii noi în câmpul și timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condițiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, și nu în raport cu reglementări legale anterioare, întrucât, dacă s-ar proceda astfel, legea veche ar ultraactiva, ceea ce ar încălca art. 15 alin. (2) din Constituție. … 26.<!–>Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, sau Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022). … 27.–>De altfel, în situația din cauza de față, prevederile criticate, astfel cum au fost modificate în maniera care îi nemulțumește pe autorii excepției, nu instituie în sine vreo discriminare, aceleași condiții de vechime aplicându-se în egală măsură tuturor destinatarilor normei în vigoare la momentul formulării cererii de înscriere la concursul la care acestea se referă. … 28.<!–>În fine, Curtea observă că lipsa adoptării unor norme tranzitorii, care să reglementeze situații ca cea în care autorii excepției susțin că s-ar afla, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci de oportunitate legislativă, aflată la latitudinea legiuitorului, care are capacitatea de a evalua necesitatea elaborării acestora. În ceea ce privește situațiile concrete, din fiecare caz în parte, Curtea apreciază că este o chestiune de aplicare a legii în timp, instanțele învestite cu soluționarea litigiilor în cadrul cărora a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate având competența exclusivă de a decide dacă și în ce măsură sunt aplicabile în cauză prevederile art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora diversele termene (de prescripție, de decădere, de uzucapiune etc.) începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, ori dacă prevederile criticate sunt de imediată aplicare. Cu alte cuvinte, aprecierea cu privire la natura juridică de drept substanțial sau de drept procedural, cu implicațiile corespunzătoare, revine instanțelor judecătorești. … 29.–>De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra problematicii supuse analizei sale în cauza de față și a stabilit, prin Decizia nr. 519 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1073 din 28 noiembrie 2023, paragrafele 18-20, sau Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 277 și 278, că nu este competentă să compare diferitele condiții de acces la promovarea pe loc sau efectivă, deoarece stabilirea acestora este o chestiune de opțiune a legiuitorului, care, în funcție de situația concretă a sistemului judiciar, stabilește modul de acces la cele două forme de promovare. Constituția nu reglementează criterii în funcție de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acționând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări. … 30.<!–>În același sens, al opțiunii ce intră în sfera proprie de apreciere pe care o are legiuitorul cu referire la stabilirea condițiilor de acces la un concurs de promovare, este și Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a legii în ansamblul său. Astfel, Curtea a luat act de faptul că, până la adoptarea Legii nr. 242/2018, vechimile necesare promovării/numirii în funcție luau în calcul atât perioada cât procurorul a fost auditor de justiție, cât și perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor Institutului Național al Magistraturii și numirea în funcția de judecător/procuror stagiar, pentru ca, după adoptarea Legii nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 să elimine aceste perioade din calculul vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare în funcțiile de execuție (paragraful 57). Prin urmare, Curtea a observat că, începând cu anul 2018, legiuitorul, prin modificarea realizată la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a pus accent pe ideea de vechime efectivă în funcție pentru promovarea în funcțiile de execuție, vechime pe care a dimensionat-o în sens ascendent, și a abandonat, în același timp, sistemul în care se cumulau atât vechimea efectivă ca judecător/procuror, cât și cea realizată ca auditor de justiție (paragraful 59). … 31.–>În prezenta cauză, Curtea reține că autorii excepției critică soluția legislativă cuprinsă în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 întrucât aceasta este diametral opusă celei anterioare, care permitea valorificarea vechimii ca auditor de justiție sub aspectul condițiilor de vechime necesare promovării pe loc sau efective a judecătorilor și procurorilor. Or, Curtea observă că, în vechea sa reglementare, anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, conținea o soluție [instituită inițial prin art. I pct. 68 al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin introducerea alin. (1^1) la art. 44 al Legii nr. 303/2004, în forma sa inițială] potrivit căreia în calculul vechimii se lua în discuție și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Această soluție legislativă a fost însă eliminată ca urmare a constatării neconstituționalității sale prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, Curtea Constituțională constatând că aceasta instituie un tratament privilegiat și nejustificat în favoarea avocaților, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. … 32.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Ivăncioiu în Dosarul nr. 6.951/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Alexandru Robert Bogdandi și Diana Froicu în dosarele nr. 481/35/CA/2019-PI și, respectiv, nr. 479/35/CA/2019-PI ale Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Constantin Claudiu Ulariu și Florin Vîlceanu în Dosarul nr. 992/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Edgar Laurențiu Dumbravă în Dosarul nr. 7.036/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Gina Monica Cibian în Dosarul nr. 145/57/2020 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 7 noiembrie 2024.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește