DECIZIA nr. 64 din 28 ianuarie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Liviu Nicolae Dragnea în Dosarul nr. 7.249/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 371D/2019. … 2.–>La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepției de neconstituționalitate doamna avocat Flavia Teodosiu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Florentina Gabriela Barbir, mandatarul acesteia, domnul Gabriel Dănuț Barbir. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent-șef învederează faptul că autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. … 4.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, apreciind că textul criticat este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că obligația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și Colegiului de conducere al acestei instanțe de a stabili numărul și compunerea completurilor de 5 judecători se îndeplinește, în toate cazurile, la începutul fiecărui an, chiar și atunci când survine o modificare legislativă cu aplicare imediată. Se subliniază că art. 32 din Legea nr. 304/2004 a fost modificat în cursul anului 2018 prin Legea nr. 207/2018, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a ales să aplice în mod selectiv prevederile noii legi. În aceste condiții, se arată că în materie penală legea este de imediată aplicare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, deși avea obligația de a trage la sorți componența completurilor de 5 judecători în cursul lunii iulie 2018, a înțeles să o amâne până la 1 ianuarie 2019. Chiar dacă prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 au fost soluționate anumite aspecte comune cauzei analizate referitoare la obligația Înaltei Curți de Casație și Justiție de a trage la sorți compunerea completului imediat ce Legea nr. 207/2018 a intrat în vigoare, se apreciază că și în condițiile date este necesară admiterea prezentei excepții de neconstituționalitate pentru ca textul criticat să se aplice imediat, și nu de la începutul anului următor intrării în vigoare a noii legi. … 5.<!–>Având cuvântul, domnul Gabriel Dănuț Barbir apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și solicită admiterea acesteia. … 6.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, invocând Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care a fost soluționat un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>7.–>Prin Sentința civilă nr. 4.827 din 23 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.249/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Liviu Nicolae Dragnea într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 137 din 8 noiembrie 2018 prin care s-a aprobat efectuarea tragerilor la sorți pentru desemnarea membrilor completurilor de 5 judecători pentru anul 2018. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că obligația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Colegiului de conducere al acestei instanțe de a stabili numărul și compunerea completurilor de 5 judecători se îndeplinește, în toate cazurile, „la începutul fiecărui an“, chiar și atunci când survine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat, temporal, pe parcursul anului, și nu la începutul sau sfârșitul acestuia. … 9.–>Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție avea obligația de a aproba compunerea completurilor de judecată în raport cu noile modificări, începând cu data de 23 iulie 2018, când legea a intrat în vigoare, având în vedere că nu sunt prevăzute norme tranzitorii, ceea ce le face aplicabile de îndată, cel puțin în materie penală. Or, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere, a hotărât să aplice selectiv prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004, contrar prevederilor legale, conformându-se prescripțiilor legii doar în privința compunerii completurilor de judecată competente să judece contestații. În consecință, refuzul instanței supreme de a aplica legea în privința compunerii completurilor de 5 judecători, asemenea completurilor competente să judece contestații, a dus la situația în care aceste completuri să fie compuse în afara normelor constituționale și a regulilor stabilite de legiuitor. Instanțele judecătorești nu pot stabili ele însele regulile de organizare a activității judiciare propriu-zise, întrucât procedura de judecată este stabilită de legiuitor, iar stabilirea compunerii completurilor de judecată este parte a procedurii de judecată. … 10.<!–>Drept urmare, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, cu de la sine putere, să aplice selectiv prevederile Legii nr. 304/2004, după modificarea acesteia prin Legea nr. 207/2018, a anihilat rolul constituțional al puterii legislative și a încălcat drepturile și libertățile tuturor persoanelor care au fost și vor fi judecate de completuri de 5 judecători, inclusiv dreptul de acces la o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, precum și dreptul la un proces echitabil. … 11.–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile reprezentanților părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>14.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, care au următorul cuprins: „(1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.“ … 16.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești. … 17.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de faptul că la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu s-a procedat la compunerea completurilor de 5 judecători potrivit Legii nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, și se apreciază că această conduită se datorează caracterului lipsit de claritate, precizie și previzibilitate al legii. … 18.–>Problemele de drept constituțional ridicate, privitoare la conduita Înaltei Curți de Casație și Justiție de contestare a autorității Parlamentului de unică autoritate legiuitoare cu referire la modul de compunere a completurilor de 5 judecători, au format obiectul Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 29 noiembrie 2018, pronunțată ca urmare a soluționării unui conflict juridic de natură constituțională. … 19.<!–>Astfel, prin decizia antereferită, Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013. Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 207/2018. … 20.–>Prin aceeași decizie, paragraful 153, Curtea Constituțională a statuat că, începând cu luna septembrie a anului 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 în urma adoptării unei hotărâri a Colegiului de conducere, „menținând, astfel, completurile de 5 judecători stabilite prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 68 din 22 noiembrie 2017, prin care au fost desemnați prin tragere la sorți numai patru din cei cinci membri. Nu se poate susține că noua reglementare se aplică numai de la începutul anului 2019, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 207/2018 […]. În acest sens, se observă că textul legal antereferit indică momentul temporal la care se aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători, fără să condiționeze de acest moment aplicarea în timp a art. 32 alin. (4) din lege, potrivit căruia «Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție». Prin urmare, alin. (4), fiind o normă de procedură ce vizează modul de compunere a completului, este de imediată aplicare și nu se subsumează în mod exclusiv alineatului (1), normă de organizare judiciară. De aceea, nu era necesară o normă tranzitorie, care să stabilească aplicarea independentă a art. 32 alin. (4) față de alin. (1) din lege“. … 21.<!–>Rezultă că art. 32 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, și nu art. 32 alin. (1) reglementează chiar situația învederată de autorul excepției, respectiv aplicarea imediată a Legii nr. 207/2018, chiar în cursul anului 2018, aspect reținut în decizia antereferită a Curții Constituționale. În consecință, în urma pronunțării Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018, în cauză se pun probleme de aplicare corectă a alin. (1) și (4) ale art. 32 din Legea nr. 304/2004, acest ultim text lămurind faptul că și pentru anul în curs trebuie formate noi completuri de 5 judecători, prin tragere la sorți. De altfel, acest lucru s-a și întâmplat după decizia antereferită a Curții Constituționale. … 22.–>Celelalte aspecte criticate, raportate la art. 16 alin. (2), art. 124 și art. 126 din Constituție, nu se constituie în veritabile critici de neconstituționalitate privind conținutul normei juridice, ci vizează conduita unei autorități publice care a contestat autoritatea normativă a legii. Or, aceste aspecte pot forma obiectul unui conflict juridic de natură constituțională, fiind deja soluționate prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, pronunțată în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție, și nu al unui control de constituționalitate a normelor (a se vedea, mutatis mutandis, și Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 23 februarie 2011, paragraful 8). … 23.<!–>Prin urmare, Curtea reține că în cauză se pun, pe de o parte, probleme de aplicare a legii, a căror soluționare ține de competența instanțelor judecătorești, și, pe de altă parte, probleme ce vizează conduita neconstituțională a autorităților publice, fără ca aceasta să rezide din lege, ceea ce excedează contenciosului normelor și se plasează în sfera conflictelor juridice de natură constituțională. Ca atare, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și art. 126 alin. (1) și art. 146 lit. e) din Constituție, excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă. … 24.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Liviu Nicolae Dragnea în Dosarul nr. 7.249/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent-șef,<!–>
Benke Károly–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește