DECIZIA nr. 649 din 17 octombrie 2019

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cristina Bunea.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Belu în Dosarul nr. 28.942/215/2017 al Judecătoriei Craiova și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 172D/2018. … 2.–>La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul solicită modificarea textului de lege în ceea ce privește competența judecării unei căi extraordinare de atac, decizie care aparține puterii legislative. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 28.942/215/2017, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Daniel Belu în soluționarea unei cauze penale. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, întrucât judecătorii sunt privilegiați, iar cetățenii sunt discriminați, de vreme ce toate contestațiile în anulare sunt soluționate de colegii judecătorilor, de la aceeași instanță care anterior a pronunțat hotărârile contestate. Susține că judecătorii de la aceeași instanță interacționează permanent și, în timp, dezvoltă între ei relații de amiciție, prietenie, chiar de dragoste sau pot fi în relații de rudenie sau afinitate, inclusiv cu personalul auxiliar sau cu grefierii. Precizează că s-a simțit boicotat, întrucât personalul arhivei nu a atașat la prezenta cauză dosarul inițial, deși a cerut acest lucru în mod repetat. … 6.<!–>Judecătoria Craiova opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că art. 429 alin. (1) și următoarele din Codul de procedură penală reglementează o procedură aparte, contestația în anulare, cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere ca însăși instanța ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Referitor la criticile autorului potrivit cărora niciun magistrat al instanței nu este imparțial în soluționarea contestației în anulare, apreciază că aceste critici privesc instituția strămutării. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Contestația în anulare se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere.“ … 11.<!–>În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea atât a prevederilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, cât și a dispozițiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a fost ridicată cu ocazia soluționării unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva unei soluții de netrimitere în judecată. Totodată, Curtea reține că respectiva cale extraordinară de atac – contestația în anulare – se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive prin care se soluționează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, indiferent de cazul invocat. … 13.<!–>Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este, la rândul ei, inadmisibilă, pentru lipsa legăturii cu soluționarea cauzei. Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. În acest sens, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepție de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluționarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, paragraful 18, și Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, paragraful 22). Așadar, ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 14.–>Mai mult, Curtea reține că, în formularea criticilor sale, autorul excepției de neconstituționalitate invocă încălcarea atât a prevederilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, cât și a dispozițiilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 11, art. 20, art. 21 și art. 124 și a dispozițiilor art. 6 din Convenție, Curtea observă că autorul excepției nu a arătat în ce mod textul criticat contravine acestor prevederi. În legătură cu acest aspect, instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Curtea a precizat că aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. … 15.<!–>Având în vedere că în prezenta cauză autorul excepției de neconstituționalitate a procedat la simpla enumerare a dispozițiilor legale criticate și la enumerarea normelor constituționale și convenționale pretins încălcate, fără a prezenta motive sau argumente în susținerea excepției, și cum din această formulare a excepției nu se poate deduce, în mod rezonabil, vreo critică de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate raportată la aceste prevederi constituționale și convenționale nu poate fi reținută. … 16.–>În continuare, Curtea observă că prevederile art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt criticate și prin raportare la art. 16 din Constituție. Motivarea excepției cuprinde însă afirmații generale referitoare la necesitatea respectării principiului egalității, fără a fi evidențiate aspecte de natură să circumscrie în mod rezonabil critica de neconstituționalitate și fără să se contureze argumente care să facă posibilă compararea reală a textului de lege criticat cu reperul constituțional invocat. … 17.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 429 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Belu în Dosarul nr. 28.942/215/2017 al Judecătoriei Craiova.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Craiova și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2019.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Mihaela Ionescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește