DECIZIA nr. 652 din 17 octombrie 2017

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Bloc 03 UTA – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 1.703/59/2015 al Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 526D/2016. … 2.<!–>Dezbaterile au avut loc la data de 28 septembrie 2017, în prezența reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, avocat Bogdan Mărculeț din Baroul București și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 17 octombrie 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>3.<!–>Prin Încheierea din 14 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.703/59/2015, Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Bloc 03 UTA – S.R.L. din Arad într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ-fiscal, respectiv o decizie de impunere. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că norma criticată, care face referire la „veniturile realizate din orice sursă“ și la „elemente similare veniturilor si cheltuielilor“, este lipsită de claritate și previzibilitate, contrar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 5.<!–>Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, articolul de lege fiind clar, precis, previzibil și accesibil, arătându-se modul de calcul al impozitului. … 6.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.<!–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că sintagma „venituri realizate din orice sursă“ nu este de natură a conferi o lipsă de claritate și previzibilitate a normei, întrucât se prevede în mod clar faptul că se iau în considerare absolut toate veniturile. În ceea ce privește referirea la „elemente similare veniturilor și cheltuielilor“ se arată că norma legală se referă la „elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.“ Prin urmare, detalierea conținutului sintagmei s-a făcut prin normele de aplicare ale Codului fiscal. … 8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: <!–>9.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziții care au următorul cuprins: „Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.“ … 11.–>Curtea constată faptul că Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză. … 12.<!–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii din Constituție. … 13.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra art. 19 din lege în întregul său, însă, prin raportare la alte critici de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 941 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 4 august 2010. Cu acel prilej, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 14.<!–>Raportat la cauza de față, Curtea constată că autoarea excepției de neconstituționalitate se plânge de faptul că prevederile legale criticate nu ar fi clare cu privire la plata profitului în cazul construcțiilor care au fost predate beneficiarilor, dar în privința cărora nu a operat transferul dreptului de proprietate, între co-contractanți existând doar un antecontract de vânzare. … 15.–>Curtea observă, din examinarea prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, că nu există o reglementare/definiție a sintagmei „venituri realizate din orice sursă“. Cu toate acestea, din analiza definițiilor date de Dicționarul explicativ al limbii române, precum și a prevederilor Legii nr. 571/2003, se poate deduce care este sensul sintagmei. Astfel, analizând din punct de vedere lingvistic termenii menționați, Curtea observă că Dicționarul explicativ al limbii române [editat de Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan al Academiei Române, Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția 2012] oferă următoarea definiție a noțiunii de „venit“: „Ceea ce se obține prin desfășurarea unei activități, prin plasarea unei sume de bani etc.; câștig, beneficiu“. În ceea ce privește cuvântul „realizat“, același dicționar îl definește ca: „înfăptuit, împlinit“. Aceste definiții de ordin lingvistic trebuie coroborate cu prevederile legale din Codul fiscal care se referă la impozitul pe profit, precum și la diferitele categorii de venituri. … 16.<!–>Astfel, în ceea ce privește impozitul pe profit, potrivit dispozițiilor art. 14 din Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), acesta se aplică după cum urmează:a)–>în cazul persoanelor juridice române și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate; … b)<!–>în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale; … c)–>în cazul persoanelor juridice străine și persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane; … d)<!–>în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; … e)–>în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. … … 17.<!–>Interpretând textul articolului criticat, Curtea reține că veniturile realizate din orice sursă cuprind veniturile realizate în condițiile art. 14, precum și veniturile din alte surse definite de art. 78 din Codul fiscal. Din veniturile de mai sus se scad veniturile neimpozabile (enumerate de art. 20). La cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri se adaugă și cheltuielile nedeductibile (enumerate de art. 21). Diferența între veniturile și cheltuielile determinate mai sus reprezintă profitul impozabil. … 18.–>De asemenea, potrivit Normelor metodologice care explicitează dispozițiile art. 19 din Codul fiscal, veniturile și cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal. … 19.<!–>Raportându-se la jurisprudența sa, Curtea mai reține că prin Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 17 august 2016, paragraful 21, aceasta a observat, în ceea ce privește sintagma „în actele contabile ori în alte documente legale“, că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilității și fiscalității impun contribuabililor obligații punctuale în ceea ce privește înregistrarea operațiunilor comerciale și a veniturilor obținute. Curtea a reținut că, de principiu, contribuabilul este obligat să își înregistreze toate aceste operațiuni în evidențele sale contabile, iar unele dintre acestea și în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca de altfel și cumpărările, se înregistrează atât în contabilitatea societății în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, cât și în decontul taxei pe valoare adăugată, document special pentru stabilirea, calcularea și virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat și invers. Totodată, aceste operațiuni se înregistrează și în jurnalul de vânzări și în jurnalul de cumpărări. Astfel, omisiunea evidențierii operațiunilor comerciale poate consta fie în neîntocmirea documentelor justificative pentru venitul realizat, fie în neînscrierea documentelor justificative întocmite în celelalte documente contabile sau în alte documente legale, fie înregistrarea unor venituri mai mici decât cele realizate în realitate. Necalcularea, neînregistrarea și neraportarea acestor operațiuni determină, în final, pagube la bugetul de stat prin nefacturarea veniturilor încasate și neplata obligațiilor fiscale aferente acestora. … 20.–>De asemenea, Curtea s-a referit, prin Decizia nr. 817 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2016, și la sintagma „bun sau sursă impozabilă sau taxabilă,“ apreciind că prin această sintagmă se înțelege toate veniturile și bunurile pentru care contribuabilii datorează impozite sau taxe, precum și orice act sau fapt generator de venituri care sunt supuse impozitării sau taxării. … 21.<!–>În ceea ce privește calitatea și previzibilitatea legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze, însă, previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 22.–>Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragraful 21, că legiuitorul, prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a stabilit cadrul legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj și fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, precizând și contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale, precum și modul de calcul și de plată a acestora. De asemenea, autorizează Ministerul Finanțelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucțiuni și ordine în aplicarea acestui cod fiscal și a convențiilor de evitare a dublei impuneri [potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal]. Totodată, prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, la alin. (2) al art. 228 [cu denumirea marginală „Acte normative de aplicare“], legiuitorul delegat a prevăzut că formularele necesare și instrucțiunile de utilizare a acestora privind administrarea creanțelor fiscale se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. … 23.<!–>Cu alte cuvinte, este misiunea legiuitorului să stabilească cadrul general în această materie, dar acesta poate delega autorităților competente sarcina de a elabora instrucțiunile de aplicare a normelor fiscale. … 24.–>Însă, prevederile legale analizate se raportează la normele de aplicare ale Codului fiscal și nu la ordine ale ministrului de finanțe. Or, faptul că niște ordine de ministru sunt confuze, derogatorii, sau chiar contrare Codului fiscal, nu determină neconstituționalitatea textului de lege criticat. De altfel, potrivit art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 42 alin. (4) din lege. Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Ele nu pot modifica legea, conținând doar noțiuni de circumstanțiere/explicitare a noțiunilor generale-cadru folosite în lege. … 25.<!–>În aceste condiții, Curtea apreciază că, din interpretarea prevederilor Codului fiscal, justițiabilul poate avea o reprezentare clară a ceea ce înseamnă sintagma „venituri realizate din orice sursă“. … 26.–>Curtea constată că, din cele arătate, se desprinde o concluzie perfect logică, potrivit căreia prevederile legale criticate nu prezintă vreun viciu de neconstituționalitate, ele fiind clare, având un grad de generalitate care permite aplicarea lor la situațiile specifice menționate în actele normative infralegale indicate. Cu alte cuvinte, mecanismul de aplicare a legii în materie fiscală este următorul: cadrul general dispune, normele de aplicare circumstanțiază la fiecare situație în parte, iar ordinele ministrului de finanțe au rolul de a clarifica, cu respectarea Codului fiscal și a normelor de aplicare. … 27.<!–>În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea actelor normative. … 28.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Bloc 03 UTA – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 1.703/59/2015 al Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2017.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent, <!–>
Fabian Niculae–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește