DECIZIA nr. 661 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. a) și b), ale art. 346 alin. (3) lit. a) și ale art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan Andrei Roman în Dosarul nr. 1.224/107/2020/a1 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.167D/2020. … 2.<!–>La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul a depus la dosar note de ședință prin care face referire la fondul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât motivele de neconstituționalitate formulate privesc interpretarea normei, respectiv de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. a) și b), ale art. 346 alin. (3) lit. a) din același act normativ, având în vedere deciziile Curții Constituționale nr. 511 din 5 iulie 2016 și nr. 267 din 23 aprilie 2019. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea penală din 19 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.224/107/2020/a1, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. a) și b), ale art. 346 alin. (3) lit. a) și ale art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan Andrei Roman într-o cauză aflată în procedura camerei preliminare. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că principalul destinatar al normelor care reglementează procedura de cameră preliminară, în speță judecătorul de cameră preliminară, neavând la dispoziție norme precise, clare și previzibile, clarifică înțelesul dispozițiilor legale criticate prin raționamente de natură să substituie normele juridice, în condițiile în care jurisprudența nu constituie izvor de drept, așa încât înțelesul unei norme să poată fi clarificat pe această cale. Cu toate că principiile care guvernează atât „condiționalitățile, criteriile și exigențele“, cât și obligațiile judecătorului de cameră preliminară, inclusiv cele la care se face referire în art. 280–282 din Codul de procedură penală, ar trebui să fie „universal valabile și aplicabile“, susține că, în realitate, acestea au un înțeles și o aplicabilitate diferite, de la caz la caz și de la judecător la judecător. Astfel, arată că, în procese penale diferite, înțelesul normelor care reglementează procedura de cameră preliminară este diferit și chiar contradictoriu. De asemenea, sunt diferite și „condiționalitățile, criteriile și exigențele“ de verificare a regularității rechizitoriului și de verificare a legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale, care garantează respectarea drepturilor constituționale, a normelor convenționale și a principiilor fundamentale ale procesului penal. Consideră că sunt aplicate „standarde“ diferite în ceea ce privește garantarea respectării drepturilor constituționale, a normelor convenționale și a principiilor fundamentale ale procesului penal. În acest sens, formulează un exemplu concret pentru a sublinia diferența dintre cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, pe o parte, și un alt dosar, în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție a dispus prin ordonanță infirmarea rechizitoriului, precum și alte cauze în care Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a statuat, prin încheiere, în mod similar cu soluția dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Susține, astfel, că devin opționale, de la caz la caz, „condiționalitățile, criteriile și exigențele“ de verificare a regularității rechizitoriului și de verificare a legalității administrării probelor, care ar trebui să aibă un caracter imperativ și un înțeles unic, raționamentul judecătorului tinzând spre clarificarea înțelesului unor norme juridice, pe cale de jurisprudență, selectivă și neunitară, cu toate că jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar judecătorul nu poate fi legiuitor. … 6.–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, după modificarea articolelor din titlul II al Codului de procedură penală, referitor la camera preliminară, s-a asigurat dreptul la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Potrivit concepției legiuitorului, reflectată în Codul de procedură penală, instituția procesuală a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Reține că, potrivit jurisprudenței instanței de control constituțional, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014). Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De asemenea, potrivit aceleiași jurisprudențe, obiectul procedurii desfășurate în camera preliminară îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată (Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015). În procedura camerei preliminare, instanța de judecată va analiza și se va pronunța, în consecință, asupra legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Restituirea cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară ca urmare a excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale se impune având în vedere necesitatea refacerii în totalitate a urmăririi penale, probele administrate anterior neputând fi valorificate în niciun mod, considerându-se că au fost obținute în mod nelegal. Această soluție nu presupune însă că judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra temeiniciei acuzației sau asupra faptului dacă probele respective sunt sau nu sunt suficiente pentru a întemeia o acuzație. Prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Reține că, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Astfel, în cazul în care probele neexcluse nu sunt suficiente pentru a fundamenta vinovăția inculpatului, instanța, potrivit art. 396 alin. (1) din același act normativ, pronunță o soluție de achitare a inculpatului. De asemenea, potrivit art. 385 din Codul de procedură penală, dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei este necesară administrarea de probe noi, instanța dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei pentru administrarea probelor. Apreciază, totodată, că prevederile art. 54 din Codul de procedură penală, care la lit. a) și b), reglementează atribuții exprese ale judecătorului de cameră preliminară, nu încalcă prevederile constituționale și convenționale invocate, întrucât legiuitorul are îndrituirea constituțională, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, de a stabili competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. … 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele de ședință depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 lit. a) și b), ale art. 328 alin. (1) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan Andrei Roman în Dosarul nr. 1.224/107/2020/a1 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Mihaela Ionescu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește