DECIZIA nr. 665 din 24 octombrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 22 februarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ART. 5REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 387 27/05/2015
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 28
ART. 6REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ART. 6REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 285
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 7REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 28
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 45
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 15REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 28
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 358 24/09/2013
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 808 19/05/2009
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 87 20/01/2009
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 425 08/07/2014
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 90
ART. 18REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 253 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 427 21/06/2018





Valer Dorneanu<!–> – președinte–>
Marian Enache<!–> – judecător–>
Petre Lăzăroiu<!–> – judecător–>
Mircea Ștefan Minea<!–> – judecător–>
Daniel Marius Morar<!–> – judecător–>
Mona-Maria Pivniceru<!–> – judecător–>
Livia Doina Stanciu<!–> – judecător–>
Simona-Maya Teodoroiu<!–> – judecător–>
Varga Attila<!–> – judecător–>
Valentina Bărbățeanu<!–> – magistrat-asistent–>

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 18.014/302/2016/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 2.340D/2016 al Curții Constituționale. 2.–>La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele din motivarea scrisă, aflată la dosarul cauzei.4.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât critica vizează omisiunea legiuitorului de a acorda anumite scutiri de la plata taxei judiciare de timbru, ceea ce nu intră în competența Curții Constituționale.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 17 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.014/302/2016/a1, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cristian Munteanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a unei taxe judiciare de timbru.6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că „pretențiile care provin dintr-o cauză sau mai multe cauze scutite de taxa judiciară de timbru sau demersurile făcute pentru a putea obține o rejudecare a cauzei inițiale, toate aceste cauze scutite de plata taxei de timbru judiciar, nu trebuie să conducă la faptul ca ultima acțiune sau cerere să nu poată fi scutită de această taxă în condiții ce nu țin de demersurile petentului în scopul obținerii solicitărilor cererii inițiale“. Precizează că, în situația sa, „o cauză care provine dintr-o altă cerere și o sesizare în care ambele sunt scutite de plata taxei de timbru judiciar (litigiu de muncă, în baza art. 285 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și sesizarea Inspecției Judiciare, conform legilor în vigoare în acel moment cu decizie definitivă) trebuie scutită de plata acestei taxe în condiții similare cu situația prevăzută de art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 deoarece situațiile sunt similare și trebuie rezolvate în mod similar“. De asemenea, arată că „se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece în mod evident petenții puteau obține drepturile solicitate inițial fie în mod direct, fie prin sancționarea magistraților pe căi de atac prevăzute de lege, urmând să poată cere revizuirea cauzei inițiale scutite de această taxă“. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015 și solicită ca prevederile de lege criticate să fie declarate neconstituționale dacă pretențiile provin din alte acțiuni și cereri care sunt scutite de taxa de timbru judiciar. Menționează că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 stabilește că, dacă o acțiune sau cerere este scutită de plata taxei de timbru judiciar, și căile de atac sunt scutite de această taxă, dacă legea nu prevede altfel. În cauze în care, din diverse motive ce nu țin de demersurile petentului, nu s-a putut obține o cale de atac ordinară sau extraordinară pentru una sau mai multe cauze sau cereri scutite de această taxă, art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor fundamentale ale omului sunt încălcate, deoarece este posibil ca alți petenți să poată face acele demersuri fără a plăti această taxă, astfel că se creează diferențe între același tip de petenți, ale căror demersuri sunt îndreptate spre același scop, dar care nu au aceleași drepturi în timpul efectuării acestor demersuri. Cei ale căror demersuri sunt îngreunate de deciziile diverselor instituții publice sunt practic sancționați o dată în plus de stat prin obligarea la plata acestei taxe pentru a remedia o situație în care se află fără voia lor și astfel trebuie să facă demersuri împotriva instituțiilor statului, iar modalitatea de recuperare a prejudiciului se face prin pretenții față de instituții publice. Taxa de timbru judiciar pentru aceste pretenții se calculează în baza art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, iar acesta este motivul pentru care solicită ca textul criticat să fie declarat neconstituțional dacă pretențiile pe care le are petentul sunt de fapt prejudicii pe care le-a suferit independent de voința sa, iar prejudiciul se datorează instituțiilor publice, petentul fiind sancționat în mod particular și fără vina sa. În acest mod, adică prin obligația de a plăti taxa de timbru judiciar pentru aceste cauze, se încalcă de către instituțiile publice și principiul speranței legitime, atât în ceea ce privește bunul în sine, cât și modalitatea de obținere a acestuia.7.–>Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, remarcând că reclamantul invocă, în esență, omisiunea legiuitorului de a adăuga cazurilor de scutire de la plata taxei judiciare de timbru orice acțiune ulterioară – nu doar cele privitoare la căile de atac, ordinare sau extraordinare, conform art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 – legată de un demers judiciar anterior, demers ce a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor legale. Or, în opinia instanței, stabilirea cazurilor de scutire de la plata taxei judiciare de timbru, excepții de la regula plății acesteia, intră în competențele legiuitorului, fără a constitui o problemă de neconstituționalitate în condițiile în care obligația achitării taxei judiciare de timbru i-ar reveni oricărei persoane care ar învesti instanța cu un litigiu identic cu cel declanșat de reclamant.8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece omisiunile de reglementare sau caracterul incomplet al acesteia nu pot fi suplinite de Curtea Constituțională.10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,–><!–>
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare:Art. 3 alin. (1): (1)<!–>Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:a)–>până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;b)<!–>între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;c)–>între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;d)<!–>între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;e)–>între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;f)<!–>peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.13.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în fața legii. 14.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din actele dosarului rezultă că, în cauză, autorul acesteia a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la plata unor sume de bani cu titlul de daune materiale și de daune morale, motivat, în esență, de faptul că, în perioada 2007-2009, a avut un litigiu de muncă, având ca obiect obținerea unor drepturi salariale pentru personalul din justiție, finalizat prin Decizia nr. 3.193R/2009 pronunțată de Curtea de Apel București, prin care acțiunea a fost admisă în parte. În continuare, autorul excepției s-a adresat inspecției judiciare, solicitând cercetarea disciplinară a judecătorilor care au soluționat cauza, însă sesizarea a fost clasată prin rezoluție definitivă, ce nu a putut fi contestată, întrucât, la acel moment, legea nu prevedea vreo cale de atac împotriva acesteia. Ulterior, a fost publicată în Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, prin care Curtea Constituțională a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege. Mai exact, caracterul definitiv al rezoluției de clasare dispuse de inspectorul judiciar prin care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare contravine prevederilor constituționale privind accesul liber la justiție, precum și celor convenționale privind dreptul la un proces echitabil. Ideea urmărită de autorul excepției este că dacă ar fi avut dreptul de a contesta soluția inspecției judiciare, ar fi existat și o speranță legitimă de a obține o sancțiune disciplinară pentru judecători, care i-ar fi permis să ceară revizuirea hotărârii, în baza art. 509 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă un judecător a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză.15.–>Întrucât în procedura regularizării cererii de chemare în judecată a Ministerului Finanțelor Publice instanța i-a pus în vedere să achite o anumită taxă judiciară de timbru, calculată la valoarea pretențiilor, reclamantul a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate, cu motivarea că pretențiile sale provin, de fapt, dintr-o cauză scutită de taxa judiciară de timbru, respectiv un litigiu de muncă și o sesizare a Inspecției Judiciare. Arată că demersurile făcute pentru a se putea obține rejudecarea cauzei inițiale, scutite de la plata taxei de timbru judiciar, nu trebuie să conducă la faptul ca ultima acțiune sau cerere să nu poată fi scutită de la plata acestei taxe. Pentru comparație, face, în acest sens, referire și la prevederile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.16.<!–>Față de criticile formulate și de contextul cauzei, Curtea reține că, în jurisprudența sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, și Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, a statuat că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.17.–>Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 24).18.<!–>Cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale își mențin valabilitatea și în cauza de față, legiuitorul având deplina competență de a stabili, în cadrul marjei sale de apreciere, excepțiile de la regula obligativității achitării taxelor judiciare de timbru, persoanele care se încadrează în ipoteza normativă care le impune obligația plății acestora aflându-se în mod obiectiv în situații diferite de cele care întrunesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 pentru a beneficia de scutirea de la plata acestor taxe. Or, principiul egalității nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații care nu sunt identice și care, de aceea, reclamă reglementări diferite.19.–>Curtea observă că autorul excepției își motivează critica de neconstituționalitate prin învederarea situației generate de existența a două litigii distincte, având, însă, naturi juridice diferite, un litigiu de muncă, pe de o parte, și o acțiune în pretenții, pe de altă parte. Faptul că judecarea primului proces este, potrivit legii, scutită de taxă judiciară de timbru nu implică automat ca orice litigiu ulterior, subsecvent acestuia, dar având o fizionomie juridică diferită, așa cum este, în speță, acțiunea în vederea plății unor despăgubiri introdusă împotriva Ministerului Finanțelor Publice, să fie, de asemenea, scutit de la achitarea acestei taxe. Aceasta, deoarece stabilirea taxei judiciare de timbru se face pentru fiecare proces în parte, în funcțiile de obiectul acțiunii acestuia, fără să fie influențată în vreun fel de împrejurarea că acesta reprezintă modalitatea prin care, prin intermediul justiției, reclamantul înțelege să continue o anumită strategie destinată obținerii, recunoașterii sau apărării unui anumit drept sau interes legitim, care a debutat cu o acțiune pentru care nu există obligația plății taxei judiciare de timbru.20.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 18.014/302/2016/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU <!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu <!–>
–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters