DECIZIA nr. 665 din 29 septembrie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct. 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, introdus prin art. I pct. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004, excepție ridicată de Asociația Monitorilor de Schi Profesioniști din România în Dosarul nr. 34.744/299/2018 al Judecătoriei sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 699D/2019. … 2.–>La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Marius Damian-Burueană, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Federația Română de Schi Biatlon, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Federația Română de Schi Biatlon a transmis la dosar note scrise prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, sens în care susține că modificarea prin ordonanță a Guvernului a unei legi adoptate de Parlament reprezintă o practică neconstituțională, ce conduce la limitarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Depune note scrise. … 5.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că Guvernul beneficiază de delegare legislativă, ceea ce îi permite, în condițiile art. 115 din Constituție să adopte ordonanțe simple și ordonanțe de urgență, acte normative egale ca forță juridică cu legile. … 6.–>Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepției invocă dispozițiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora modificarea actelor normative poate fi dispusă prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 34.744/299/2018, Judecătoria sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, introdus prin art. I pct. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004. Excepția a fost ridicată de Asociația Monitorilor de Schi Profesioniști din România într-o cauză având ca obiect dizolvarea Asociației Monitorilor de Schi Profesioniști din România. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate contravin Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 și dispozițiilor din Constituție cu privire la ierarhia legilor și la modalitatea de elaborare a acestora, deoarece, prin modificările aduse Legii nr. 200/2004 de către Ordonanța Guvernului nr. 43/2015 s-a stabilit că alături de Ministerul Tineretului și Sportului, Federația Română de Schi Biatlon are calitate de autoritate competentă în ceea ce privește profesiile de monitor de schi, snowboard și sporturi de alunecare pe zăpadă. Or, asemenea competențe aparțin în exclusivitate ministerului de resort. Autoarea susține că o lege adoptată de Parlament nu poate fi modificată de Guvern decât prin încălcarea principiului separației puterilor – legislativă și executivă – în stat. … 9.–>Judecătoria sectorului 1 București – Secția a II-a civilă consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor art. 73 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituție, întrucât nu este întrunită condiția premisă. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 43/2015, prin care a fost introdus punctul 56 din anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004, nu modifică o lege organică, iar domeniile ce fac obiectul legilor ordinare pot fi reglementate prin ordonanțe simple ale Guvernului. … 10.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile pct. 56 din anexa nr. 3 „LISTA autorităților competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România“ la Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, modificată prin art. I pct. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 31 august 2015. Având în vedere că autoarea excepției formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă cu privire la actul normativ modificator, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/2015, în ansamblul său, și, în special, ale anexei nr. 3 lit. A) pct. 56 la Legea nr. 200/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2015, care au următorul cuprins:A)–>Profesiile reglementate care necesită cel puțin 3 ani de studii superioare: (…)56.<!–>Ministerul Tineretului și Sportului – Federația Română de Schi Biatlon – monitor de schi, snowboard și sporturi de alunecare pe zăpadă. … … … 14.–>Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și ale art. 73 privind categoriile de legi. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, prin prisma criticii de neconstituționalitate extrinsecă vizând încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, Curtea reține că, potrivit art. 115 din Constituție, delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către Guvern în anumite condiții prevăzute de legea de abilitare ori de Constituție. Este, prin urmare, o limitare a monopolului parlamentar în materia legiferării, care însă își găsește o justificare unanim acceptată ce izvorăște din principiul separației și al colaborării puterilor în stat (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.438 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011). … 16.–>Totodată, Curtea reține că Legea fundamentală instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe simple, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive, deoarece prin emiterea de ordonanțe Guvernul aduce la îndeplinire legea de abilitare, cu specificul pe care îl implică o asemenea lege în ceea ce privește aprecierea limitelor abilitării acordate. De asemenea, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Din punctul de vedere al ierarhiei actelor normative, Curtea reține că atât ordonanțele simple, cât și ordonanțele de urgență adoptate de Guvern au forță juridică egală cu cea a legilor. Interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii există doar în cazul legilor organice și privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție. În același timp, Constituția nu interzice modificarea unei legi ordinare pe calea unei ordonanțe simple a Guvernului adoptate în condițiile art. 108 și art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. … 17.<!–>Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că reglementarea criticată și normele pe care le modifică sunt circumscrise, sub aspectul domeniului de reglementare, legii ordinare, iar legiuitorul delegat a acționat în temeiul și limitele Legii nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 30 iunie 2015, care la art. 1 pct. IX.3 prevede modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare. … 18.–>Pentru aceste considerente, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în raport cu art. 1 alin. (4) și art. 73 din Constituție. … 19.<!–>Curtea constată că susținerea vizând pretinsa contrarietate între prevederile de lege criticate și Legea educației fizice și a sportului nr. 69/2000 nu poate fi reținută, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Monitorilor de Schi Profesioniști din România în Dosarul nr. 34.744/299/2018 al Judecătoriei sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și constată că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, în ansamblul său, și în special, ale anexei nr. 3 lit. A) pct. 56 din Legea nr. 200/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Judecătoriei sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent, <!–>
Simina Popescu-Marin–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește