DECIZIA nr. 673 din 21 octombrie 2021

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Corina Maria Terzi, Anca Pascu și Terzi Bogdan, moștenitori ai defunctului Radu Lucian Terzi, în Dosarul nr. 3.905/90/2014 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 463D/2018. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că nu poate fi reținută critica prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece legea nu are efect asupra raporturilor juridice finalizate în temeiul legislației anterioare, iar în speță autorii excepției de neconstituționalitate dețin un act administrativ pe care l-au contestat în fața instanței și cu privire la care se judecă în prezent. Apreciază că nici critica prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală nu este întemeiată, întrucât situația juridică a persoanelor aflate încă în procedura stabilirii despăgubirilor nu este aceeași cu cea a persoanelor pentru care procedura s-a finalizat. Consideră că nu se încalcă nici dispozițiile art. 44 din Constituție, arătând, în acest sens, că reglementarea modului de stabilire și de acordare a despăgubirilor ține de opțiunea legiuitorului, conform art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 23 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.905/90/2014, Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Corina Maria Terzi, Anca Pascu și Terzi Bogdan, moștenitori ai defunctului Radu Lucian Terzi, într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unui act administrativ fiscal, în contradictoriu cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că stabilirea despăgubirilor care li se cuvin în temeiul Legii nr. 290/2003, potrivit criteriilor și valorilor stabilite la art. 5 din Legea nr. 164/2014 și în anexele nr. 1 și 2 la lege, încalcă principiile neretroactivității legii civile și egalității în fața legii, în condițiile în care aceștia dețin o hotărâre de stabilire a despăgubirilor emisă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, iar alte persoane aflate în aceeași situație au obținut deja și plata acestora. De asemenea, susțin că le este încălcat și dreptul de proprietate, deoarece dețin deja un titlu executoriu, iar faptul că au contestat cuantumul creanței stabilite prin acesta nu afectează existența dreptului. … 6.<!–>Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească criterii și condiții pentru acordarea de despăgubiri de natura celor prevăzute de Legea nr. 290/2003, precum și să modifice astfel de criterii și condiții, câtă vreme nu se aduce atingere unor drepturi definitiv stabilite și principiului securității juridice. … 7.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.<!–>Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală invocate. … 9.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>10.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 5 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prevederile legale criticate au următorul conținut:(1)–>Valoarea bunurilor imobile pentru care se acordă despăgubiri potrivit Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește de comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la valorile și limitele prevăzute în anexa nr. 1.(2)<!–>Pentru trei dintre recoltele neculese în anul părăsirii proprietăților în teritoriile prevăzute în Legea nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, la alegerea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, se acordă despăgubiri al căror cuantum se stabilește de către comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la valorile prevăzute în anexa nr. 2.“ … 12.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. … 13.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin numeroase decizii, a statuat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, dispozițiile Legii nr. 164/2014 nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivității legii civile. În acord cu jurisprudența sa constantă, instanța de contencios constituțional a reținut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi. Or, analizând expunerea de motive a Legii nr. 164/2014, Curtea a observat că legiuitorul, având în vedere că reglementările anterioare s-au dovedit ineficiente și nu au permis o reală verificare a existenței drepturilor pentru care se solicitau despăgubiri, a considerat necesar ca noul act normativ să stabilească o serie de măsuri care să acopere toate situațiile regăsite în cererile nesoluționate. Prin urmare, Legea nr. 164/2014 nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din vechea reglementare (Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290/2003) cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptățite și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei de aplicare. Ca atare, dispozițiile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, prin care acesta nu refuză plata despăgubirilor stabilite conform Legii nr. 9/1998 și Legii nr. 290/2003, ci doar stabilește anumite măsuri pentru finalizarea procesului de despăgubire (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, paragraful 19). … 14.–>Referitor la invocarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a subliniat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. … 15.<!–>De asemenea, Curtea a constatat că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația anterioară ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului actual, în considerarea prevederilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Totodată, prevederile art. 1 cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea acordării de despăgubiri. În acest sens, Curtea a observat că, prin prevederile de lege criticate, statul nu contestă existența unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate și nu refuză punerea în aplicare a acestora (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, Decizia nr. 248 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 30 august 2016, Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, sau Decizia nr. 135 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 17 iunie 2021). … 16.–>Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția pronunțată prin deciziile citate își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 17.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Corina Maria Terzi, Anca Pascu și Terzi Bogdan, moștenitori ai defunctului Radu Lucian Terzi, în Dosarul nr. 3.905/90/2014 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbățeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește