DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „persoanele obligate la repararea prejudiciului în condițiile prezentei ordonanțe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua București“ (UM 02301 București), cu sediul în București, în Dosarul nr. 13.980/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.651D/2020. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.313D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, excepție ridicată de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“ din București în Dosarul nr. 3.906/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Curtea pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.313D/2022 la Dosarul nr. 1.651D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor criticate. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierile din 17 septembrie 2020 și din 3 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 13.980/3/2019 și nr. 3.906/2/2019/a1, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „persoanele obligate la repararea prejudiciului în condițiile prezentei ordonanțe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, respectiv a dispozițiilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, excepție ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua București“ (UM 02301 București) cu sediul în București, respectiv de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“ din București în cauze având ca obiect soluționarea unor recursuri formulate împotriva unor sentințe, prin care contestațiile împotriva unor decizii emise de Comisia de jurisdicție a imputațiilor au fost respinse ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul legal criticat stabilește că numai militarul obligat la repararea prejudiciului se poate adresa instanței judecătorești dacă apreciază că a fost lezat într-un drept legitim. Astfel, unitatea militară care a suferit prejudiciul nu poate contesta în fața unei instanței judecătorești hotărârea Comisiei de jurisdicție a imputațiilor, chiar dacă a demonstrat că acesta a fost cauzat de un militar, fiind pusă în imposibilitatea de a-l recupera. Se consideră că ambele părți care au participat la litigiu ar trebui să poată ataca hotărârea în cazul în care sunt prejudiciate. … 9.–>Textul criticat instituie un tratament juridic diferit după calitatea procesuală a părților, deși situația de fapt existentă este aceeași. Principiul egalității părților în fața justiției reprezintă regula care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanța și recunoașterea acelorași drepturi procesuale și îndatoriri, corespunzătoare calității lor din proces. Or, textul criticat împiedică accesul la justiție al unității militare păgubite, aceasta fiind nevoită să apeleze la alte mijloace procesuale în disonanță evidentă cu cele ale persoanei obligate la repararea prejudiciului. … 10.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, menționează că dispozițiile art. 31–43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează o procedură specială și, prin urmare, privește subiecte speciale de drept care pot contesta actele în cauză, nepunându-se, astfel, problema extinderii sferei persoanelor care pot interveni în cadrul procedurii, de vreme ce procedura este destinată numai anumitor subiecte de drept, și anume persoanei care a fost vizată de cercetarea administrativă. Astfel, textul criticat nu încalcă art. 16, art. 124, art. 126 și art. 129 din Constituție, întrucât legea poate institui și jurisdicții speciale pentru anumite categorii de persoane, vizate de anumite proceduri, situație în care altor participanți nu le este permis accesul decât, eventual, pe calea dreptului comun. … 11.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că dispozițiile de lege criticate nu instituie un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeași situație juridică. Reprezintă atributul legiuitorului de a reglementa procedura administrativ-jurisdicțională desfășurată în fața comandantului care a emis decizia de imputare sau comisiei care a efectuat cercetarea administrativă și, ulterior, în fața comisiei de jurisdicție a imputațiilor.<!–> … 12.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.<!–>Guvernul, în Dosarul nr. 1.651D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că prevederile art. 30–43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează o procedură administrativ-jurisdicțională, considerată ca fiind o procedură specială, aplicabilă unor subiecte de drept speciale. Prin urmare, ținând cont de faptul că prevederile legale criticate stabilesc, în mod expres, calitatea persoanelor care pot formula contestație, se consideră că acestea nu pot fi decât persoanele vizate de cercetarea administrativă. Având în vedere că unitatea militară se poate adresa în mod neîngrădit instanțelor judecătorești utilizând procedura de drept comun, iar în cadrul soluționării cauzei are posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în condițiile unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, se apreciază că textul criticat respectă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 124, art. 126 și art. 129 din Constituție. … 14.–>Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, se arată că textul criticat se aplică, în mod unitar, tuturor persoanelor care se află în ipoteza sa, în conformitate cu principiul egalității în fața legii, care presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. … 15.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>16.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, care au următorul cuprins:În situația în care (…) persoanele obligate la repararea prejudiciului în condițiile prezentei ordonanțe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.<!–> … 18.–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (2) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 129 privind căile de atac. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 7 februarie 2023, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 25, 27–43 și 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt neconstituționale. … 20.–>Curtea a reținut, în esență, că reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia sunt distonante în raport cu principiile statului de drept și al securității juridice, inducând arbitrarul, subiectivismul și un caracter aleatoriu în desfășurarea raporturilor de muncă. Prin urmare, ori de câte ori angajatorul se pretinde păgubit, are la dispoziție, potrivit art. 21 din Constituție, posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești în vederea recuperării prejudiciului suferit, și nu de a impune el însuși imputarea pretinsului prejudiciu. În consecință, dispozițiile art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituționale în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție cu referire la statul de drept și la securitatea juridică. … 21.<!–>Având în vedere legătura indisolubilă existentă între art. 25, pe de o parte, și art. 27–29 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, pe de altă parte, Curtea a reținut că art. 27–29 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție cu referire la soluția legislativă ce vizează decizia de imputare, pentru că, pe de o parte, acoperirea pagubelor nu poate fi făcută în baza unei decizii de imputare, iar, pe de altă parte, anularea sau reducerea despăgubirilor stabilite nu le poate viza pe cele ce decurg din decizia de imputare pentru că aceasta pur și simplu nu poate fi emisă în sistemul de drept consacrat prinConstituția României. … 22.–>Totodată, având în vedere că întreaga procedură ulterioară administrativă sau administrativ-jurisdicțională, după caz (contestație, plângere, revizuire), precum și cea judiciară (acțiunea în fața instanței judecătorești cu privire la hotărârea dată în contestație asupra deciziei de imputare executorie) se grefează pe examinarea legalității și temeiniciei deciziei de imputare și pe caracterul ei executoriu, Curtea a constatat că art. 30–43 și 47 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție cu referire la soluția legislativă ce vizează decizia de imputare. … 23.<!–>Întrucât Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate la o dată anterioară pronunțării Deciziei nr. 649 din 15 decembrie 2022 și publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, iar, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, prezenta excepție de neconstituționalitate va fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 24.–>Curtea remarcă faptul că, în urma deciziei antereferite, Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată și completată prin Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, și, ulterior, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2024, soluția legislativă neconstituțională nefiind preluată prin noua soluție legislativă adoptată. … 25.<!–>Chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunțate de Curtea Constituțională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluția de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 482 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161 din 21 decembrie 2023, paragraful 52). … 26.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua București“ (UM 02301 București), cu sediul în București, în Dosarul nr. 13.980/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“ din București în Dosarul nr. 3.906/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Prim-magistrat-asistent,<!–>
Benke Károly–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește