DECIZIA nr. 676 din 29 septembrie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Vali Grigoroiu în Dosarul nr. 8.859/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.584D/2018. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea, ca nefondate, a criticilor de neconstituționalitate. Astfel, cu referire la criticile raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție prin care se invocă lipsa urgenței, menționează Deciziile nr. 365 din 16 iunie 2020 și nr. 622 din 10 octombrie 2019 prin care Curtea a statuat, în urma analizei preambulului său, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 satisface aceste exigențe constituționale. … 4.–>În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că nu se poate reține că statul-debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii de drept privat. … 5.<!–>Mai departe, menționează că nu este întemeiată nici critica raportată la art. 21 din Constituție, întrucât nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci doar se stabilește un termen rezonabil de executare care intră în marja de apreciere a statului. … 6.–>În plus, este nefondată și critica raportată la art. 44 din Constituție, arătând că despăgubirea este, într-adevăr, un bun, însă prin adoptarea reglementării criticate nu se neagă existența și întinderea acesteia, constatată printr-o hotărâre judecătorească și nici nu se refuză punerea în aplicare a hotărârii judecătorești. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.859/318/2018, Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Vali Grigoroiu, intimat într-un litigiu având ca obiect contestație la executare silită. … 8.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile criticate încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu au fost adoptate în considerarea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a unor diverse situații cu implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Aceasta reiese, în realitate, din faptul că se înregistrează creștere economică, precum și din faptul că au fost luate numeroase măsuri de creșteri de salarii. Eșalonarea pe 5 ani a plății sumelor prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 este într-o vădită contradicție cu creșterea salariilor și a pensiilor. În sprijin sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale referitoare la garanțiile constituționale ale executării obligațiilor constatate prin hotărâri judecătorești, precum și, in extenso, cele reținute prin opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 2 martie 2010. Prin această decizie a fost constatată constituționalitatea măsurii de eșalonare, în intervalul 2010-2012, a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009. Opinia separată a invocat, în principal, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia nu este permis autorităților statului de a se prevala de lipsa de fonduri sau a altor resurse ca scuză pentru a nu onora debitul stabilit prin hotărâre judecătorească; complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natură să exonereze statul de la obligația sa prevăzută de Convenție de a garanta tuturor dreptul de a fi executate într-un termen rezonabil acele hotărâri judecătorești care sunt obligatorii și executorii și este obligația statelor contractante de a-și organiza sistemul juridic în așa fel încât autoritățile competente să își poată executa obligațiile. … 9.–>În final, autorul excepției menționează că „acest debit reprezintă în fapt parte din salariul aferent muncii prestate care nu a fost acordat salariatului din motive de calcul greșit al componentelor salariale aferente domeniului specific de activitate, reglementate prin dispoziții legale“. … 10.<!–>Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea acestora în aplicare. Ca atare, nu se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. … 11.–>De asemenea, nici art. 16 alin. (1) din Constituție nu este încălcat. Astfel, nu se poate reține existența discriminării între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 se aplică tuturor creditorilor care au creanțe de natură salarială împotriva statului. … 12.<!–>Măsura contestată urmărește un scop legitim, adică stabilitatea economică și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere, executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Astfel, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. … 13.–>Instanța judecătorească menționează jurisprudența Curții potrivit căreia eșalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii privind drepturi salariale nu este contrară art. 21 alin. (3),art. 53 și art. 115 alin. (4) din Constituție. Prin adoptarea măsurii criticate, s-a urmărit realizarea drepturilor salariale în așa fel încât să nu fie afectat modul de îndeplinire a altor obligații financiare și realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar din cauza insuficienței fondurilor. În sfârșit, cu referire la critica întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate privată, instanța arată că prin măsura criticată nu se neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu se refuză punerea acestora în aplicare. … 14.<!–>Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care are următorul cuprins: „(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.“ … 18.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență. … 19.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate au mai fost analizate prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020. Astfel, cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a reținut că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se menționează faptul că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 [… ] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“ și „luând în considerare faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017 s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 [… ], ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii pe personal“. Astfel, Curtea a precizat că „se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017“ (paragraful 18). … 20.–>Având în vedere aceste precizări și ținând cont de jurisprudența sa referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat că împrejurările menționate în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public, și anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017 (paragraful 18). … 21.<!–>De asemenea, Curtea a statuat că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate, menționându-se că aceasta a fost adoptată ținând cont că „prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 […] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscalbugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“ (paragraful 19). … 22.–>Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă aduse art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, Curtea a amintit, în paragraful 21 al Deciziei nr. 365 din 16 iunie 2020, că a mai analizat reglementări cu un conținut normativ identic, dar aplicabile anterior anului 2017. … 23.<!–>Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. În particular, Curtea a arătat că situația ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (paragraful 23). … 24.–>În ceea ce privește critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, Curtea a constatat că prin dispozițiile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat (paragraful 24). … 25.<!–>Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea a reținut că măsura criticată nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora, ci este, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată (paragraful 25). … 26.–>Curtea a conchis că, având în vedere jurisprudența referitoare la dispoziții cu conținut normativ identic cu cel al art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, de exemplu Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, însă aplicabile altor perioade de timp, se impun aceleași considerente și aceeași soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate (paragraful 26). … 27.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vali Grigoroiu în Dosarul nr. 8.859/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. –>Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2020.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Cosmin-Marian Văduva<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește