DECIZIA nr. 686 din 8 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Răsăritului – S.R.L. din Luduș în Dosarul nr. 126/1.371/2016 al Tribunalului Specializat Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.150D/2016. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere faptul că procedura insolvenței este o procedură specială. Astfel, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie cu referire la vechea legislație, arată că este constituțional ca, în anumite cauze, judecătorul-sindic să poată dispune sancționarea administratorului sau lichidatorului judiciar; prin noul cadru legislativ s-a introdus o nouă cauză în care judecătorul-sindic poate recurge la această măsură. De asemenea, menționează că nu sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție, creditorii având o situație diferită în funcție de valoarea creanțelor pe care le au. Nici art. 21 din Legea fundamentală nu este încălcat, întrucât sesizarea judecătorului-sindic se poate face și din oficiu și nu numai de adunarea generală a creditorilor, atunci când constată că este o cauză justificată pentru a proceda astfel, context în care creditorul minoritar, care nu are o creanță ce se poate încadra în procentul de 50% prevăzut de lege, poate să sesizeze judecătorul-sindic, respectiv să facă o opoziție la cererea adunării generale a creditorilor majoritari și să solicite anularea hotărârii acesteia. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea din 30 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 126/1.371/2016, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Răsăritului – S.R.L. din Luduș într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate încalcă principiul asigurării unui tratament egal al creditorilor de același rang, aspect ce reiese dintr-o conveniență frauduloasă a reprezentanților societății debitoare cu reprezentanții unui creditor cu scopul de a controla întreaga procedură de insolvență. De asemenea, sunt neconstituționale și prin prisma faptului că nu sunt asigurate dreptul la apărare al părților și accesul la instanță, raportat la principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență prevăzute la art. 4 din Legea nr. 85/2014. Astfel, pentru a-l putea înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice, care deja au fost dovedite, prevederile legale criticate limitează accesul la instanță prin condiționarea adoptării, în acest sens, a unei hotărâri a adunării creditorilor cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot. De asemenea, și aplicarea defectuoasă a prevederilor Legii nr. 85/2014 conduce la încălcarea dispozițiilor Legii fundamentale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 6.–>Tribunalul Specializat Mureș opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: –>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(4) În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 5 zile de la comunicare.“ … 12.<!–>În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare. … 13.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă cuprinsă la art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 s-a regăsit și în prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și asupra căreia Curtea s-a mai pronunțat prin mai multe decizii, respingând excepția de neconstituționalitate. Astfel, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice, iar încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. … 14.<!–>Din compararea celor două texte legale, reiese că modificările survenite constau, în principal, în faptul că, dacă în vechea reglementare înlocuirea administratorului judiciar se dispunea de către judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, în noua reglementare înlocuirea administratorului judiciar se dispune de către judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot. … 15.–>Cu privire la soluția legislativă criticată, Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017). … 16.<!–>Totodată, Curtea reține că procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014 impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență, în acord cu scopul și cu principiile ce guvernează această procedură, spre exemplu, asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu un minim de costuri; asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang; asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură; recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile. … 17.–>Organele care aplică procedura insolvenței prevăzută de Legea nr. 84/2014 sunt instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar [art. 40 alin. (1)]. … 18.<!–>Astfel, pentru preluarea poziției de administrator judiciar, practicienii în insolvență interesați depun la dosarul de insolvență o ofertă în dosarul respectiv. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i și onorariul. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindui onorariul. În această din urmă situație nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima ședință a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât și stabilirea onorariului acestuia. Creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu și să îi stabilească onorariul [art. 57 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2014]. … 19.–>Or, având în vedere această procedură de numire, precum și principiile mai sus prezentate, care stau la baza procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, legiuitorul a luat în considerare același criteriu și în ceea ce privește înlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, și anume criteriul valorii creanțelor, astfel că înlocuirea se dispune de către judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, tocmai în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. … 20.<!–>În acest context, trebuie avut în vedere și rolul comitetului creditorilor, care este format din 3 sau 5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot, dintre cei deținând creanțe ce beneficiază de cauze de preferință, creanțe bugetare și creanțe chirografare, cele mai mari în ordinea valorii și care se oferă voluntar, selecția fiind efectuată prin întrunirea acestor criterii cumulative pe baza celui mai mare procentaj de vot din valoarea creanțelor prezente, fiind ales în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor [art. 50 alin. (4) Legea nr. 85/2014]. Printre atribuțiile comitetului creditorilor se regăsesc următoarele: să analizeze situația debitorului și să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activității debitorului și la planurile de reorganizare propuse; să ia cunoștință de rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, să le analizeze și, dacă este cazul, să formuleze contestații la acestea; să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și efectele acestora și să propună, motivat, și alte măsuri; să introducă acțiuni pentru anularea unor acte sau operațiuni frauduloase, făcute de debitor în dauna creditorilor, potrivit prevederilor art. 117 alin. (1), atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar [art. 51 alin. (1) lit. a),c),d) și f) din Legea nr. 85/2014]. … 21.–>În ceea ce privește aspectele relevate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la „o conveniență frauduloasă a reprezentanților societății debitoare cu reprezentanții unui creditor“, Curtea observă că împotriva acțiunilor, măsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestație la judecătorul-sindic, în termen de 5 zile de la publicarea procesului-verbal al comitetului creditorilor în Buletinul Procedurilor de Insolvență [art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014], iar, în virtutea art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepția celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, și de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. … 22.<!–>Din analiza întregului ansamblu legislativ în materie, Curtea reține că, în procedura insolvenței, sunt prevăzute mecanisme legale prin care să fie supuse controlului de legalitate al judecătorului-sindic chestiuni legate de derularea procedurilor de insolvență, orice creditor putând aduce la cunoștința comitetului creditorilor aspecte legate de activitatea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, și, prin urmare, să solicite punerea în discuție a înlocuirii administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, pentru motive temeinice, pentru aplicarea defectuoasă a prevederilor Legii nr. 85/2014 sau pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege, mai ales că, pe lângă rolul său de reprezentant al creditorilor și de apărător al intereselor acestora, potrivit art. 47 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, comitetul creditorilor poate chiar convoca adunarea creditorilor (care poate fi convocată și de către creditorii deținând creanțe în valoare de cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot) care, la rândul său, poate adopta o hotărâre pentru înlocuirea administratorului judiciar, în condițiile legii, pe care să o supună analizei judecătorului-sindic. … 23.–>Prin cadrul legal în materie se stabilesc competențe exclusive în cadrul procedurii insolvenței, iar, în raport de scopul procedurii de insolvență și în conformitate cu principiile acestei proceduri, legiuitorul a recunoscut, în funcție de interesul urmărit, legitimare procesuală fiecărui creditor sau creditorilor prin organele colective de reprezentare a intereselor acestora. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau lichidatorului și soluționează procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței, printre principalele atribuții regăsindu-se și judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar [art. 45 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 85/2014], în timp ce administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepțional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea, exercită atribuțiile manageriale, creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunității, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente [art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014], dându-se totodată posibilitatea ca, în condițiile prevăzute de lege, orice creditor să poată formula contestație la judecătorul-sindic pentru motive de nelegalitate, în fața căruia se pot prezenta nemulțumirile și formula toate apărările pe care le consideră necesare, în condițiile legii. … 24.<!–>Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 16,art. 21 alin. (3) și art. 24 alin. (1), astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 25.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Răsăritului – S.R.L. din Luduș în Dosarul nr. 126/1.371/2016 al Tribunalului Specializat Mureș și constată că dispozițiile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2018.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU –>
Magistrat-asistent,<!–>
Ionița Cochințu –>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește