DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Daniela Mihaela Jurjuț Lazăr și alții în Dosarul nr. 5.011/117/2021 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.578D/2022. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 179D/2023, nr. 514D/2023, nr. 647D/2023, nr. 700D/2023, nr. 706D/2023, nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023, nr. 1.160D/2023, nr. 1.161D/2023, nr. 1.189D/2023, nr. 1.211D/2023, nr. 1.217D/2023, nr. 1.239D/2023, nr. 1.266D/2023, nr. 1.309D/2023, nr. 1.407D/2023, nr. 1.811D/2023 și nr. 2.751D/2024, având obiect similar al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Georgică-Valeriu Copae și alții, Anca Elena Dobra Sîrb, Ion Daniel Burcă și alții, Doina Anghel și alții, Ioana Nicoleta Niculae, Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama și Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu și Floare Găzdac, Cristina Coman și alții, Rodica Micu, Janina Camelia Joarză și alții, Ramona Savu, Cristiana Ciobăniță și Laura-Vali Găișteanu, Otilia Vișoiu și alții, Roberta Lia Nicolescu, Ruxandra Răileanu și alții, Ioana Buzea și alții, Florin Encescu și Gheorghița Eftenoiu, în dosarele nr. 3.203/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 647/57/2022 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 5/54/2023 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, nr. 34.577/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 32.327/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 și nr. 395/43/2022 ale Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 38/88/2023 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, nr. 3.043/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, nr. 34.414/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 4.217/120/2022 și nr. 4.192/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 3.029/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 7.975/63/2022 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 33.437/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 35.329/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 5.571/30/2022* al Tribunalului Timiș – Secția I civilă. … 4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 179D/2023, nr. 514D/2023, nr. 647D/2023, nr. 700D/2023, nr. 706D/2023, nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023, nr. 1.160D/2023, nr. 1.161D/2023, nr. 1.189D/2023, nr. 1.211D/2023, nr. 1.217D/2023, nr. 1.239D/2023, nr. 1.266D/2023, nr. 1.309D/2023, nr. 1.407D/2023, nr. 1.811D/2023 și nr. 2.751D/2024 la Dosarul nr. 1.578D/2022. Reprezentantul Ministerului Public, este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că adoptarea actelor normative criticate a vizat o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Cu privire la constituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022. … 7.<!–>Mai arată că nu era necesară o lege de abilitare a Guvernului, în cauză fiind vorba despre ordonanță de urgență, și nu despre o ordonanță simplă. Ordonanța de urgență, așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, poate reglementa în domeniul legilor organice. … 8.–>Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, menționează că beneficiile salariale de natura celui în discuție în cauză reprezintă beneficii suplimentare, fără consacrare constituțională. Ca atare, legiuitorul are marja de apreciere de a dispune cu privire la acordarea acestora. Așa cum a reținut și instanța supremă prin Decizia nr. 22 din 20 mai 2024 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, prin efectul suspendării, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor, având un conținut abstract, fiind nevoie, în recunoașterea lor, de o nouă manifestare a legiuitorului. Nu pot fi, de aceea, considerate bunuri. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>9.–>Prin Încheierea din 26 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.011/117/2021, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Daniela Mihaela Jurjuț Lazăr și alții într-o acțiune formulată, în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.578D/2022. … 10.<!–>Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, îndreptată prin Încheierea din 2 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.203/120/2022, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Georgică-Valeriu Copae și alții într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 179D/2023. … 11.–>Prin Încheierea din 27 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 647/57/2022, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția a fost ridicată de Anca Elena Dobra Sîrb într-o cauză împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 514D/2023. … 12.<!–>Prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5/54/2023, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Ion Daniel Burcă și alții într-o acțiune formulată, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 647D/2023. … 13.–>Prin Încheierea din 14 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 34.577/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Doina Anghel și alții într-o acțiune având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 700D/2023. … 14.<!–>Prin Încheierea din 6 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 32.327/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Ioana Nicoleta Niculae într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 706D/2023. … 15.–>Prin încheierile din 23 martie 2023, 21 martie 2023, 20 martie 2023, 3 martie 2023 și 16 mai 2023, pronunțate în dosarele nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 și nr. 395/43/2022, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama și Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu și Floare Găzdac în acțiuni formulate, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023 și nr. 1.309D/2023. … 16.<!–>Prin Încheierea din 12 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 38/88/2023, Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Cristina Coman și alții într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.160D/2023. … 17.–>Prin Încheierea civilă din 18 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.043/102/2022/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Rodica Micu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.161D/2023. … 18.<!–>Prin Sentința civilă nr. 1.665 din 27 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 34.414/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Janina Camelia Joarză și alții într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.189D/2023. … 19.–>Prin încheierile din 19 aprilie 2023 și 18 aprilie 2023, pronunțate în dosarele nr. 4.217/120/2022 și nr. 4.192/120/2022, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepțiile au fost ridicate de Ramona Savu, precum și de Cristiana Ciobăniță și Laura-Vali Găișteanu în cauze având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.211D/2023 și nr. 1.217D/2023. … 20.<!–>Prin Încheierea din 25 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.029/120/2022, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Otilia Vișoiu și alții într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.239D/2023. … 21.–>Prin Încheierea din 5 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 7.975/63/2022, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Roberta Lia Nicolescu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.266D/2023. … 22.<!–>Prin Încheierea din 6 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 33.437/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. Excepția a fost ridicată de Ruxandra Răileanu și alții într-o acțiune având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.407D/2023. … 23.–>Prin Sentința civilă nr. 1.449 din 20 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 35.329/3/2022, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Ioana Buzea și alții într-o acțiune având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.811D/2023. … 24.<!–>Prin Sentința civilă nr. 1.043 din 8 iulie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.571/30/2022*, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ale art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021. Excepția a fost ridicată de Florin Encescu și Gheorghița Eftenoiu într-o acțiune având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.751D/2024. … 25.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 53 din Constituție, deoarece suspendarea acordării indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, denumită în continuare indemnizația, pentru al doisprezecelea an consecutiv nu se impune pentru niciunul dintre motivele indicate în acest articol, nu este necesară într-o societate democratică și nu răspunde nici principiului proporționalității cu situația care a determinat-o. De asemenea, măsura criticată încalcă art. 53 din Constituție și din cauză că este discriminatoriu aplicată, deoarece nu îi vizează și pe cei decedați. … 26.<!–>Se încalcă și prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) și l) și ale art. 108 alin. (3) din Constituție, deoarece dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, aplicabile și magistraților, chiar dacă nu îi menționează în mod expres, au suspendat indemnizația care este acordată printr-o lege organică, respectiv Legea nr. 303/2004. Cu referire la aplicarea și întinderea unor drepturi recunoscute prin lege organică poate decide doar Parlamentul, printr-o lege organică, și nu Guvernul, prin ordonanță de urgență. Art. 74 din Legea nr. 303/2004 prevede că drepturile salariale ale magistraților pot fi diminuate sau suspendate doar în cazurile prevăzute de aceasta. Potrivit Curții Constituționale, reglementarea statutului magistraților trebuie să se realizeze prin lege organică. … 27.–>Cele două ordonanțe de urgență sus-menționate, cea din 2018 și cea din 2021, au fost adoptate fără emiterea unei legi de abilitare a Guvernului de a le emite, Legea nr. 4/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și, respectiv, Legea nr. 311/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe fiind adoptate ulterior. … 28.<!–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată prin lege, până la data ridicării excepției, așa cum impun prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție. … 29.–>Nu se justifică urgența suspendării acordării indemnizației, în condițiile în care în Parlament se dezbăteau în același interval tot măsuri ce interesau bugetul de stat. Procedând astfel, Guvernul a încălcat separația puterilor în stat, consacrată de art. 1 alin. (4) din Constituție. … 30.<!–>Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată într-o zi nelucrătoare, de sâmbătă, după ce proiectul acesteia, cu modificările ce vizau legea fiscală, a fost postat pe site-ul Ministerului de Finanțe, pentru dezbatere publică, doar pentru câteva ore. Termenul minim pentru dezbaterea publică, conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, este de 30 de zile, nicidecum de câteva ore. Într-un context favorabil cum este cel al creșterii economice, anunțată de România, legiuitorul delegat, respectiv Guvernul, are obligația legală să renunțe la măsuri intempestive, astfel încât să mențină un cadru legal predictibil. … 31.–>În continuare, se arată că preambulul ordonanțelor de urgență criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece justificarea invocată – plata beneficiilor care a fost suspendată afectează sustenabilitatea finanțelor publice – nu se încadrează într-o situație de criză economică, drept situație extraordinară, imprevizibilă și insurmontabilă, ci reprezintă o simplă rațiune de oportunitate a măsurii luate, care, din cauza caracterului subiectiv, poate dobândi un caracter arbitrar. Or, exigența impusă de art. 115 alin. (4) din Constituție urmărește tocmai să elimine arbitrarul, impunând Guvernului să acționeze prin intermediul ordonanțelor de urgență doar prin respectarea unor criterii obiective, ușor cuantificabile, desemnate de noțiunea de situație extraordinară. Se susține că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile impuse de art. 115 alin. (4) din Constituție pe care trebuie să le respecte Guvernul atunci când adoptă ordonanțe de urgență, de exemplu, Decizia nr. 554 din 6 iulie 2006. … 32.<!–>Se susține că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituție prin prisma încălcării drepturilor prevăzute de art. 44 al Legii fundamentale, care garantează creanțele împotriva statului, a încălcării dreptului la pensie garantat de art. 47 din Constituție și art. 53 din Constituție. Astfel, prin intermediul dispozițiilor criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 s-a adus atingere dreptului la pensie al magistraților, precum și dreptului la indemnizație, acest drept fiind o creanță a fiecărui magistrat asupra bugetului, dar care, prin dispozițiile criticate, devine iluzoriu. … 33.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate pentru motive intrinseci, autorii, în esență, sunt nemulțumiți că, prin acte normative succesive, în particular dispozițiile criticate din cele 5 ordonanțe de urgență criticate, în continuare ordonanțele, statul a decis să nu acorde, începând cu anul 2010, indemnizația prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“. Autorii apreciază că ordonanțele de urgență sunt contrare exigențelor constituționale de predictibilitate, câtă vreme nu prevăd și un termen cert de plată a indemnizației. … 34.<!–>Autorii excepției precizează că, potrivit Deciziei nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevederile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar nu au vizat decât exercitarea dreptului de a primi indemnizația, și nu însăși existența acestuia. … 35.–>Cu referire la pretinsa neclaritate a ordonanțelor, autorii excepției menționează jurisprudența Curții Constituționale, care, deși a admis că statul are puterea de a dispune cu privire la acordarea unor drepturi bănești, cu toate acestea, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi, deși, formal, este limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic (a se vedea Decizia nr. 129 din 10 martie 2015). În acest context autorii invocă hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia odată ce a fost adoptată o soluție de către stat ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept la care se referă măsurile de aplicare a acestei soluții; în această privință trebuie subliniat faptul că incertitudinea – fie ea legislativă, administrativă sau provenind din practicile aplicate de autorități – este un factor important ce trebuie luat în considerare pentru a aprecia conduita statului. … 36.<!–>Beneficiarii indemnizației nu își pot da seama pentru ce perioadă de timp plata acesteia va fi suspendată. De asemenea, în Decizia nr. 330 din 12 iunie 2014, Curtea Constituțională a reținut că măsura suspendării plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, măsură adoptată deja, succesiv, pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată anual, sine die, întrucât o astfel de practică legislativă ar fi de natură să afecteze proporționalitatea măsurii cu scopul urmărit. … 37.–>Amânarea unor debite ale statului pe o durată de 10 ani, fără a se prevedea un termen final de plată predictibil, nu menține un just echilibru între interesele debitorului – statul și cele ale creditorului – persoana îndreptățită la indemnizație, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptățită suportă o sarcină disproporționată și excesivă în privința dreptului său de a beneficia de indemnizațiile acordate prin lege. În aceste condiții nu se poate reține buna-credință a statului român, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care s-ar putea reține, ar putea justifica adoptarea ordonanțelor. Buna-credință nu poate fi reținută în cazul adoptării ordonanțelor, deoarece statul nu a realizat nicio plată timp de 10 ani. De asemenea, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 784 din 12 mai 2009, potrivit căreia eșalonarea plății sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției, nu a fost determinată de necesitatea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată. … 38.<!–>În continuare, autorii excepției redau și analizează pe larg jurisprudența Curții Constituționale referitoare la necesitatea respectării standardelor de calitate a legii, întemeiate pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție (de exemplu, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016). … 39.–>Cu referire la pretinsa nerespectare a prevederilor art. 11 și 20 din Constituție, autorii excepției redau pe larg din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiile accesibilității legii și încrederii legitime. În particular, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancționat nu doar neexecutarea hotărârilor interne, ci și întârzierea în executarea unor obligații de plată stabilite și recunoscute prin lege în sarcina autorităților statale, inclusiv prin amânarea repetată a plății pe o perioadă nepredictibilă, fără a se stabili măcar un termen final de plată predictibil, clar și concret. De asemenea, autorii se referă la Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, potrivit căreia statul este cel în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare. … 40.<!–>Autorii excepției susțin că și în situația în care legiuitorul ar abroga prevederile care acordă indemnizația, aceasta li s-ar cuveni, deoarece actul normativ de abrogare nu și-ar putea produce decât pentru viitor efectele. În fapt, acordarea indemnizației chiar a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022, împrejurare care, în opinia autorilor excepției, nu face inaplicabilă acordarea acesteia până la momentul abrogării. Prevederile art. 41 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 demonstrează că măsura criticată afectează doar exercițiul dreptului, nu și nașterea lui. Sunt invocate și considerente ale Hotărârii din 6 martie 2012 pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru David împotriva României. … 41.–>Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, se susține că sunt discriminați magistrații pensionați după intrarea în vigoare a măsurii de suspendare a acordării indemnizației față de cei pensionați anterior care au primit-o. … 42.<!–>Prin reglementarea indemnizației legiuitorul a dorit să recompenseze munca, activitatea magistraților cu vechime de cel puțin 20 de ani în magistratură care se pensionează sau se eliberează din funcție, după aceeași vechime, din alte motive neimputabile. Indemnizația fost gândită ca o formă de compensare a privațiunilor și a limitărilor impuse magistraților pentru o carieră de 20 de ani în magistratură, fiind totodată și o formă de ajutorare a acestora de adaptare la un nou statut. În acest sens, apreciază autorii, sunt aplicabile cele reținute de instanța supremă în Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, paragrafele 62, 63 și 66-68, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii referitor la natura dreptului prevăzut la art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. … 43.–>Beneficiarii de indemnizație care se pensionează sunt discriminați față de judecătorii Curții Constituționale și față de judecătorii care au fost eliberați din funcție pentru alte motive neimputabile, categorii profesionale cărora nu le este aplicabil același regim juridic impus prin ordonanțe. Deși magistrații destinatari ai indemnizației și judecătorii Curții Constituționale sunt salarizați din bugete distincte, autorii excepției consideră că mai multă greutate trebuie acordată împrejurării că autoritățile plătitoare aparțin aceleiași entități, statul român. … 44.<!–>Autorii invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât instanțele românești învestite cu soluționarea litigiilor în care a fost ridicată prezenta excepție să aplice prioritar art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la egalitatea tuturor persoanelor în fața legii față de prevederile ordonanțelor. În acest context este invocată Hotărârea din 24 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C262/20. … 45.–>Magistrații pensionari sunt discriminați față de moștenitorii magistraților decedați. Autorii excepției susțin că există, fără îndoială, numeroase prestații financiare și sociale din partea angajatorului la care, potrivit obiectului și scopului lor, au dreptul în egală măsură atât judecătorii pensionari, cât și moștenitorii judecătorului decedat (de exemplu, decontarea chiriei). Indemnizația nu este însă o astfel de prestație. Indemnizația datorată de angajator pentru încetarea contractului de muncă nu reprezintă, din perspectiva finalității sale, o prestație pentru modul în care a încetat raportul de muncă, ci o indemnizație de gratificare a activității continue în magistratură timp de 20 de ani, pentru ambele categorii în discuție. Cu alte cuvinte, indemnizația nu se acordă decât în considerarea activității judecătorului o anumită perioadă de timp, și nu pe alte considerente. … 46.<!–>Această indemnizație, prin modalitatea sa de reglementare, intră în sfera dreptului de proprietate, bucurându-se și de protecția reglementată de dispozițiile Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 47.–>Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent prevăzut de art. 47 din Constituție, se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, potrivit căreia stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare a societății, gradul de cultură și civilizație la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieții. În concluzie, aprecierea modului și a măsurii în care statul reușește să ducă la îndeplinire obligația de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la acești factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil. Or, în lumina acestor considerente, în condițiile în care România raportează cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, în condițiile în care de peste 12 ani aceste drepturi sunt suspendate succesiv, se încalcă dreptul la un nivel de trai decent, deoarece art. 47 din Constituție instituie obligația de a asigura un nivel de trai proporțional statutului magistraților. De asemenea, se mai arată că Guvernul a încălcat așteptarea de a primi indemnizația care are un caracter legitim, fiind menită să le asigure magistraților un nivel de trai decent. … 48.<!–>Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 din Constituție, se arată că dreptul la indemnizație este o componentă a dreptului la pensie al magistraților și se bucură de aceeași protecție ca pensia însăși. Sunt invocate în susținere și considerentele de la paragraful 127 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020. … 49.–>Prevederile art. 124 alin. (3) și ale art. 125 alin. (1) din Constituție sunt încălcate deoarece independența justiției are și o componentă materială, care include securitatea financiară a magistraților și care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților, indemnizația, precum și alte drepturi financiare prevăzute de art. 73-81 din Legea nr. 303/2004, de exemplu, cele referitoare la durata concediului de odihnă plătit. Atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în cea a altor curți constituționale, stabilitatea financiară a magistraților reprezintă una dintre garanțiile independenței justiției. … 50.<!–>Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. … 51.–>Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. … 52.<!–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. … 53.–>Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. … 54.<!–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții nr. 700D/2023, nr. 1.189D/2023 și nr. 1.407D/2023, apreciază că excepția este neîntemeiată. … 55.–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții nr. 706D/2023 și nr. 1.811D/2023, apreciază că excepția este întemeiată, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 au fost adoptate fără ca Guvernul să fi argumentat situația extraordinară, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție. … 56.<!–>Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.309D/2023, apreciază că excepția este neîntemeiată. … 57.–>Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în celelalte dosare, apreciază că excepția este întemeiată, având în vedere că suspendarea acordării indemnizațiilor durează de 13 ani, fapt ce tinde la negarea efectivă a drepturilor magistraților pensionați începând cu anul 2010. … 58.<!–>Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este întemeiată, deoarece respectarea principiului privind încrederea în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. Este invocată și hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru împotriva României. … 59.–>Tribunalul Mureș – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. … 60.<!–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, în Dosarul nr. 1.189D/2023, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 61.–>Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este întemeiată, deoarece perioada deosebit de lungă, de peste 11 ani, în care exercițiul dreptului a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2010 și până în 2021 inclusiv, afectează substanța însăși a dreptului reglementat, lipsindu-l de speranța legitimă de valorificare efectivă. Consacrarea prin lege organică a acestui drept al magistraților, accesibil acestora numai la finalizarea carierei, iar ulterior, la o perioadă relativ scurtă de la reglementare, suspendarea acestuia pentru un timp atât de îndelungat, din punct de vedere substanțial nu face decât să releve, dincolo de afectarea prestigiului legii înseși, caracterul derizoriu al actului de reglementare: în speță, deși instituie un drept în favoarea unei categorii socioprofesionale în considerarea statutului acesteia și rolului său în societate, în fapt, ea nu reprezintă decât o normă legală „inoperantă“, lipsită de orice conținut și previzibilitate. … 62.<!–>Tribunalul Timiș – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. … 63.–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 64.<!–>Guvernul, în Dosarul nr. 1.266D/2023, arată că, în domeniile rezervate reglementării la nivel de lege organică, Guvernul poate lua măsuri, prin ordonanță de urgență, cu condiția motivării urgenței reglementării în situații extraordinare. În sprijin evocă pe larg considerente din jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020. … 65.–>De asemenea, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 462 din 1 iulie 2021, acțiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului. … 66.<!–>Guvernul, în dosarele nr. 1.309D/2023 și nr. 1.407D/2023, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția este neîntemeiată. … 67.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>68.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 69.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din motivarea acesteia, îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, cu modificările ulterioare, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile legale criticate prevăd următoarele:– Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“; … – Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“; … – Art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“; … – Art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021: „(1) În anul 2022 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“; … – Art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022: „În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ … … 70.–>Autorii excepției formulează și critici prin raportare la art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție ale ordonanțelor de urgență ale Guvernului sus-menționate din care fac parte dispozițiile criticate în mod punctual, astfel încât obiect al excepției îl reprezintă și aceste acte normative, în ansamblul lor. … 71.<!–>Curtea observă că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și-au încetat aplicabilitatea. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea acestora. … 72.–>De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 22 din 20 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 18 iulie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat că (i) prevederile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizației de pensionare prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la dispozițiile art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, au avut un efect de suspendare a exercițiului acestui drept, fără ca dreptul subiectiv să fi redevenit actual, și că (ii) măsura prevăzută de dispozițiile art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la indemnizația de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a încetat la data abrogării Legii nr. 303/2004, fără ca dreptul la acordarea indemnizației de pensionare să redevină actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. … 73.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și lit. l) referitor la reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, art. 115 alin. (4)-(6) referitor la condițiile adoptării ordonanțelor de urgență, art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiției și în art. 125 alin. (1) referitor la statutul judecătorilor. … 74.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că indemnizația a reprezentat, în sistemul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (mai precis titlul III al acesteia – art. 73-93), unul dintre drepturile acordate de legiuitor. În esență, reprezintă o gratificare din partea statului a magistraților. Autorii prezentei excepții solicită Curții Constituționale să ofere indemnizației aceeași protecție constituțională față de măsurile statale care au vizat sau, după caz, pot viza pensia de serviciu sau remunerația magistraților. … 75.<!–>Această solicitare este neîntemeiată, având în vedere că valoarea ocrotită de art. 124 alin. (3) din Constituție – independența justiției -, invocat de către autori în susținerea excepției, este protejată de remunerație și pensia de serviciu. Indemnizația are o configurație juridică cu totul particulară și se acordă o singură dată, cu o ocazie determinată – pensionarea -, nefiind în conexiune directă cu asigurarea independenței justiției. Înfăptuirea justiției, care reprezintă competența constituțională a judecătorilor, precum și reprezentarea intereselor generale ale societății și apărarea ordinii de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, care reprezintă competența constituțională a procurorilor, sunt în mod necesar și suficient protejate prin instituirea unui cuantum adecvat al remunerațiilor pentru activitatea desfășurată, precum și al unor pensii de serviciu. Orice alte drepturi acordate de legiuitor, cum este și indemnizația, nu reprezintă decât simple opțiuni ale acestuia, care, ținând seama de o multitudine de alte elemente, precum resursele financiare disponibile, opțiunea de a gratifica și alte categorii profesionale etc., poate să acorde sau nu astfel de beneficii. … 76.–>Prin urmare, reține Curtea, dacă acordarea indemnizației reprezintă o prerogativă exclusivă a legiuitorului a fortiori, suspendarea acordării acesteia pentru o anumită durată intră în competența sa, necenzurabilă de către Curtea Constituțională. … 77.<!–>Cu toate acestea, este de observat că, în prezenta cauză, autorii nu invocă, pur și simplu, neacordarea indemnizației, cum ei nu invocă nici măcar simpla suspendare a acordării indemnizației, pentru un termen determinat. Esența argumentării autorilor prezentei excepții este că suspendarea repetată, de regulă anuală, a acordării indemnizației, este de natură să contravină așteptărilor legitime pe care magistrații și le-au format prin simpla prevedere în legislație a indemnizației. … 78.–>Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, a statuat, cu referire la suspendarea acordării unor drepturi similare altor categorii profesionale decât magistrații, că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi (considerente reluate ulterior, de exemplu, prin Decizia nr. 314 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012). … 79.<!–>Având în vedere că indemnizația nu face parte dintre garanțiile esențiale pentru asigurarea îndeplinirii de către magistrați în condiții optime a competențelor constituționale, această conduită a statului, de a amâna pentru fiecare an în parte sau chiar pentru mai mulți ani acordarea indemnizației, nu este de natură să înfrângă standardele constituționale de previzibilitate a legii. … 80.–>Cu referire la invocarea drepturilor și a libertăților individuale consacrate de art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, de art. 44 privind dreptul de proprietate privată sau de art. 47 referitor la nivelul de trai decent, Curtea consideră că se impun următoarele considerații. … 81.<!–>Curtea reține că analiza inclusiv a constituționalității și chiar a oportunității reglementării indemnizației trebuie realizată din perspectiva aceasta, și anume că judecătorii și procurorii, când își exercită competențele constituționale, nu se află în exercitarea unor drepturi sau libertăți dintre cele prevăzute și garantate de Constituție. Evident că, în calitatea lor de cetățeni ai României, și judecătorii, și procurorii se bucură de aceeași protecție a drepturilor și libertăților lor fundamentale. Ca atare, prevederile art. 44 sau ale art. 47 din Constituție nu pot fi analizate în acest context. … 82.–>De altfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 124 alin. (3) din Constituție, Curtea a statuat că, prin Decizia nr. 457 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 16 februarie 2023, paragraful 62, Decizia nr. 557 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 18 august 2015, paragraful 19, și Decizia nr. 59 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 11 mai 2016, paragraful 20, a reținut că neacordarea indemnizației prevăzute la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu poate conduce la afectarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor. Indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. … 83.<!–>Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, Guvernul nu a încălcat separația puterilor în stat, deoarece, potrivit art. 115 alin. (1) din Constituție, interpretat per a contrario, poate reglementa în materia legilor organice. … 84.–>Cu referire la criticile raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, deși Curtea Constituțională nu a examinat în mod expres conformitatea cu acestea a preambulurilor tuturor ordonanțelor de urgență criticate în cauză, rămân relevante considerentele din jurisprudența sa anterioară referitoare la același tip de măsuri cu cele luate prin ordonanțele de urgență criticate în prezenta cauză, prin care s-a constatat conformarea Guvernului față de prevederile constituționale amintite (a se vedea Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragrafele 34 și 35). … 85.<!–>În ceea ce privește prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, de asemenea invocate de către autorii prezentei excepții, Curtea observă că, pentru motivele deja arătate în analiza criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, aceste prevederi nu sunt incidente în cauză și, ca atare, trebuie să fie respinse. … 86.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Mihaela Jurjuț Lazăr și alții, Georgică-Valeriu Copae și alții, Anca Elena Dobra Sîrb, Ion Daniel Burcă și alții, Doina Anghel și alții, Ioana Nicoleta Niculae, Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama și Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu și Floare Găzdac, Cristina Coman și alții, Rodica Micu, Janina Camelia Joarză și alții, Ramona Savu, Cristiana Ciobăniță și Laura-Vali Găișteanu, Otilia Vișoiu și alții, Roberta Lia Nicolescu, Ruxandra Răileanu și alții, Ioana Buzea și alții, Florin Encescu și Gheorghița Eftenoiu în dosarele nr. 5.011/117/2021 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 3.203/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 647/57/2022 al Curții de Apel Alba-Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 5/54/2023 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, nr. 34.577/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 32.327/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 și nr. 395/43/2022 ale Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 38/88/2023 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, nr. 3.043/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, nr. 34.414/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 4.217/120/2022 și nr. 4.192/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 3.029/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, nr. 7.975/63/2022 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 33.437/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 35.329/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 5.571/30/2022* al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și aceste acte normative, în ansamblul lor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Mureș – Secția civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Timiș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2024.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Cosmin-Marian Văduva–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește