DECIZIA nr. 703 din 6 octombrie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Marieta Ceaușu în Dosarul nr. 12.945/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 143D/2019. … 2.–>La apelul nominal, răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Constantin Ghizdavăț, din cadrul Baroului Argeș, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Muzeul Național al Țăranului Român, răspunde domnul avocat Alexandru-Dinu Baltasiu, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate în raport de dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, sens în care susține, în esență, că prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 determină crearea unor inegalități salariale între diferite categorii de personal plătit din fonduri publice. … 4.–>Avocatul părții solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care susține inexistența unor incompatibilități între prevederile legale criticate și principiile constituționale invocate. Arată că eventualele defecțiuni de tehnică legislativă nu au relevanță constituțională. … 5.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice reprezintă atributul legiuitorului, iar dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi sunt compatibile cu instituirea unor reguli diferite, în considerarea unor situații diferite. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 81 din 18 februarie 2020. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>6.<!–>Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.945/3/2018*, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Marieta Ceaușu întro cauză având ca obiect anularea unei decizii de salarizare. … 7.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate încalcă principiul egalității în drepturi și valori constituționale precum dreptatea, demnitatea, înfăptuirea justiției, deoarece în ipoteza prevăzută la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă creșteri salariale de 25% ale drepturilor salariale menționate de textul legal, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții, în timp ce prin dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. b), c), d), d^1), d^2), e), f), h), i) din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc anumite excepții pentru alte categorii profesionale, care primesc de fapt bani în plus sau cărora li se modifică grilele de salarizare, făcând astfel ca, în mod discriminatoriu, să nu le scadă salariul net, cum s-a întâmplat în cazul autoarei excepției. … 8.<!–>Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: (3)<!–>Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)–>cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;<!–> … … 13.–>În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. … 14.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate stabilesc reguli privind aplicarea legii începând cu 1 ianuarie 2018, dispunând majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariului de bază și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Asemenea aspecte țin de opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În acord cu jurisprudența sa, Curtea reiterează că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019). De asemenea, prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din data de 8 martie 2006 și, respectiv, prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituțională a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. … 15.–>Prin urmare, referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei pretinse discriminări, Curtea constată că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare la diferite autorități sau instituții publice. Art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, deciziile Curții Constituționale nr. 428 din 4 iulie 2019 și nr. 53 din 19 februarie 2002). … 16.<!–>În acest sens, Curtea observă că art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, în timp ce art. 6 lit. h) din aceeași lege consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. De asemenea art. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește criteriile generale pe baza cărora are loc ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu. … 17.–>De asemenea, faptul că, în privința stabilirii salariilor lunare și a acordării de creșteri salariale, legiuitorul a instituit reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal bugetar nu înseamnă că a generat o discriminare, ci că a urmărit crearea unui sistem de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, eliminând dezechilibrele și disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare. Or, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în care s-a reținut că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând doar atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din data de 9 august 2019), Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. … 18.<!–>În același timp, nu poate fi reținută nici critica adusă dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la prevederile art. 38 alin. (3) lit. b), c), d), d^1), d^2), e), f), h), i) din același act normativ. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 19.–>Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, nu interferează sub niciun aspect cu valorile ori principiile constituționale privind dreptatea, supremația Constituției sau înfăptuirea justiției. În consecință, Curtea constată că normele constituționale evocate nu au incidență în cauză. … 20.<!–>În final, Curtea reține că, în cauza de față, modalitatea concretă de stabilire a venitului lunar al autoarei excepției reprezintă o problemă ce ține de soluționarea fondului cauzei de către instanța judecătorească, în raport cu circumstanțele concrete ale speței, fără a fi de resortul contenciosului constituțional. … 21.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marieta Ceaușu în Dosarul nr. 12.945/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent, <!–>
Simina Popescu-Marin–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește