DECIZIA nr. 712 din 9 noiembrie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Victor Belcin, în nume propriu și în calitate de moștenitor, în Dosarul nr. 18.997/233/2014 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 988D/2016. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise prin care formulează considerații și precizări cu privire la aceasta. … 4.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 480 din 30 iunie 2016. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 23 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.997/233/2014, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Victor Belcin într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei încheieri a Judecătoriei Galați prin care s-a soluționat o plângere formulată împotriva unor încheieri de carte funciară. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât acordă posibilitatea „necontrolată și fără obligația de motivare și dovedire a pretinsei aprecieri larg și incert acordată instanței de judecată, în sensul că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului“. Așadar, emiterea de „aprecieri“ presupune neîntrunirea condițiilor de claritate, precizie și previzibilitate, astfel cum sunt impuse prin Constituție. Consideră că ar trebui să existe anumite reguli, iar soluția instanței ar trebui să cuprindă o motivare, care să poată fi controlată de către instanța superioară. … 7.–>Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate nu contravin Constituției, existând premisele pentru care instanța de judecată poate aprecia că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, și anume când raportul juridic dedus judecății o impune. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 10.<!–>Avocatul Poporului arată că instanța constituțională sa pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate prin Decizia nr. 480 din 30 iunie 2016. Însă, arată că esența criticii formulate de autorul excepției de neconstituționalitate constă în pretinsa nesocotire a dreptului de acces liber la justiție de către instanța de judecată prin soluția adoptată. Or, o astfel de critică nu constituie o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind izvorâtă din nemulțumirea generată de o anumită interpretare dată de unele instanțe judecătorești, cu prilejul aplicării legii la litigiile deduse judecății. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.“ … 14.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și cerințele de calitate a legilor, precum și ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 480 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 8 septembrie 2016, a reținut că dispozițiile art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează condițiile și termenele introducerii forțate în cauză, din oficiu, a altor persoane. Această procedură este incidentă numai în cazurile expres prevăzute de lege, instanța având dreptul de a introduce în proces din oficiu terțe persoane, chiar dacă părțile inițiale se împotrivesc, în procedura contencioasă, numai în cazurile expres prevăzute de lege și în procedura necontencioasă, în toate cazurile. … 16.–>Art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează situația, în materie contencioasă, în care legea nu prevede în mod expres dreptul instanței de a introduce din oficiu terți în proces. În această ipoteză, judecătorul pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a terțului. Așadar, părțile inițiale au dreptul să hotărască dacă se vor judeca sau nu în contradictoriu și cu persoana arătată de instanță. Dacă părțile sunt de acord cu introducerea în cauză a terțului, aceasta se va dispune, ca urmare a consimțământului lor, prin încheiere. … 17.<!–>În situația în care părțile inițiale nu solicită introducerea în cauză a terțului [art. 78 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă], terțul nu va deveni parte în proces, însă, dacă o asemenea intervenție era necesară pentru ca pricina să poată fi soluționată, instanța va respinge cererea fără a se pronunța pe fond. În ipoteza art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, spre deosebire de situația prevăzută în alin. (1) al aceluiași articol, legiuitorul a reglementat dreptul părților de a aprecia asupra necesității lărgirii sferei subiective a procesului, la solicitarea judecătorului care consideră că, pentru valabilitatea hotărârii ce urmează a fi pronunțată, pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului. … 18.–>Refuzul introducerii în cauză a altor persoane este manifestat de chiar părțile din proces. Dispozițiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției, ci au în vedere ipoteza în care judecătorul apreciază necesară introducerea în cauză a altor persoane, iar părțile refuză, astfel încât nu sunt afectate garanțiile unui proces echitabil și nici dreptul la apărare. Dispoziția legală criticată dă expresie principiului rolului activ al judecătorului, în virtutea căruia acesta poate propune lărgirea cadrului procesual în scopul asigurării unei soluționări juste și complete a cauzei, însă cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, printre care și principiul disponibilității părților. Acest principiu este derivat din prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2), care consacră trăsăturile pe care trebuie să le întrunească justiția într-un stat de drept. Pentru a putea fi unică, egală și imparțială, justiția trebuie administrată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce privește depunerea tuturor diligențelor în vederea stabilirii corecte și cuprinzătoare a cadrului procesual (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.567 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 10 februarie 2011). … 19.<!–>Raportat la cauza de față, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale criticate deoarece pot genera arbitrariu din perspectiva faptului că acordă posibilitatea „necontrolată și fără obligația de motivare și dovedire a pretinsei aprecieri larg și incert acordată instanței de judecată, în sensul că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului“. … 20.–>Curtea reține că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu ar îndeplini cerințele de previzibilitate sau claritate, întrucât judecătorul pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a terțului, iar pentru a putea fi unică, egală și imparțială, justiția trebuie administrată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce privește depunerea tuturor diligențelor în vederea stabilirii corecte și cuprinzătoare a cadrului procesual. Prin urmare, textul legal criticat nu este susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară. … 21.<!–>Prin Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, sau Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Așadar, previzibilitatea legii ține de calitatea acesteia, respectiv legea trebuie să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată. Totuși, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit pentru a permite instanțelor naționale să facă să evolueze dreptul în funcție de ceea ce ele consideră măsuri necesare în interesul justiției, precum și în funcție de evoluția concepțiilor sociale (Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 22.–>În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 78 alin. (5) din Codul de procedură civilă, hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condițiile alin. (2) este supusă numai apelului. Prin urmare, soluția instanței este supusă controlului judiciar, apelul reprezentând calea ordinară de atac care are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). … 23.<!–>Totodată, Curtea reține că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, legiuitorul putând institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale. … 24.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 18.997/233/2014 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Andreea Costin–>–-<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește