DECIZIA nr. 717 din 9 noiembrie 2017

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Felicia Bărdăuș în Dosarul nr. 8.383/105/2014 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.796D/2016. … 2.–>La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Județeană de Pensii Prahova. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Încheierea din 7 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.383/105/2014, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Felicia Bărdăuș cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 558 din 22 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Prahova. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 53 din Constituție. Astfel, arată că beneficiază de o pensie anticipată parțială acordată sub regimul Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii publice și alte drepturi de asigurări sociale și că, potrivit art. 92 alin. (1) din acest act normativ, a îndeplinit toate condițiile legale pentru a i se acorda dreptul la pensie. Art. 116 din Legea nr. 263/2010 prevede că „Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.“ Prin urmare, dreptul său la pensie nu ar putea fi suspendat potrivit dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 263/2010, întrucât decizia de pensionare nu se supune acestei din urmă legi. Consideră că nicio lege nouă nu poate schimba regimul juridic al legii vechi, întrucât ar presupune schimbarea condițiilor avute în vedere la emiterea deciziei de pensionare, fapt ce ar conduce la nerecunoașterea sau restrângerea unor drepturi deja câștigate. Totodată, arată că nu sunt întrunite condițiile constituționale necesare restrângerii dreptului său la pensie. … 6.<!–>Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că art. 114 din Legea nr. 263/2010 prevede cazurile când plata pensiei se suspendă, incluzând și ipoteza în care se află autorul excepției, respectiv cea în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Cu toate acestea, titularul dreptului la pensie beneficiază de efectele stagiului de cotizare realizat în perioada de suspendare a acestui drept. … 7.–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.<!–>Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt neconstituționale. Totodată, observă că motivele invocate de autorul excepției privesc modul de interpretare și aplicare a legii, aspecte ce excedează însă competenței Curții Constituționale. … 9.–>Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât, invocând art. 53 din Constituție, autorul excepției nu precizează care este dreptul fundamental al cărui exercițiu a fost restrâns prin dispozițiile de lege criticate. … 10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că se referă doar la dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, astfel că numai aceste dispoziții de lege vor fi supuse analizei de constituționalitate. Textul de lege criticat are următoarea redactare: (1)<!–>În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:[…]b)–>pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;. … … 13.<!–>Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 53 din Constituție, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. Deși nu invocă în mod expres prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, referitoare la dreptul la pensie, din motivarea excepției rezultă în mod evident că sunt avute în vedere și aceste din urmă prevederi constituționale. … 14.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, asupra constituționalității dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind suspendarea pensiei în ipoteză, s-a mai pronunțat în jurisprudența sa, reținând, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, că „suspendarea plății pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere rațiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parțială.“ Astfel, Curtea a arătat că „angajarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Este lipsit de rațiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a obținut pensia anticipată.“ Totodată, Curtea a precizat că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parțiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I , II sau IV din Legea nr. 263/2010. … 15.<!–>Cât privește argumentul invocat de autorul excepției, potrivit căruia pensia acordată în temeiul unei reglementări anterioare, respectiv al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, nu poate fi suspendată în condițiile Legii nr. 263/2010, ulterioară, Curtea reține că legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie reglementează doar condițiile de pensionare, potrivit principiului tempus regit actum. Acordarea acestui drept, pe toată durata existenței sale, va fi supusă însă condițiilor succesive ale reglementărilor care vor urma, potrivit aceluiași principiu de drept, fără a avea semnificația unei eventuale atingeri a prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, cu atât mai mult cu cât ea poate să dobândească și valențe favorabile pentru beneficiarul acestui drept. … 16.–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Felicia Bărdăuș în Dosarul nr. 8.383/105/2014 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. <!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017. –>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Patricia Marilena Ionea–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește