DECIZIA nr. 730 din 8 octombrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 1 februarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 234 04/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 13REFERIRE LALEGE 234 04/10/2018
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 122 10/03/2020
ART. 15REFERIRE LALEGE 234 04/10/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 45
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 47
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 122 10/03/2020
ART. 17REFERIRE LALEGE 234 04/10/2018
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 5
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 45
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LALEGE 234 04/10/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 397 03/07/2014
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 45
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu<!–> – președinte–>
Cristian Deliorga<!–> – judecător–>
Marian Enache<!–> – judecător–>
Daniel-Marius Morar<!–> – judecător–>
Mona-Maria Pivniceru<!–> – judecător–>
Gheorghe Stan<!–> – judecător–>
Livia-Doina Stanciu<!–> – judecător–>
Elena-Simina Tănăsescu<!–> – judecător–>
Varga Attila<!–> – judecător–>
Ioana Marilena Chiorean<!–> – magistrat-asistent–>

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 4.510/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.107D/2018.2.–>La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, personal. Lipsește partea Inspecția Judiciară. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Inspecția Judiciară a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită, în esență, admiterea acesteia. În acest sens, arată că legea nu prevede procedura conform căreia se soluționează calea de atac împotriva rezoluției de clasare a sesizării disciplinare, spre deosebire de situația căii de atac împotriva rezoluției de respingere a sesizării disciplinare, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 16 din Constituție. Precizează că practica instanțelor judecătorești este neunitară în această materie și că, la nivelul Curții de Apel București, există 3 tipuri de soluții asupra procedurii de urmat pentru atacarea rezoluției de clasare a sesizării disciplinare.4.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că procedura privind soluționarea căii de atac împotriva rezoluției de clasare a sesizării disciplinare este previzibilă și respectă dispozițiile constituționale.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Sentința nr. 1.649 din 4 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.510/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Cristian Munteanu în cadrul acțiunii având ca obiect contestația formulată de acesta împotriva rezoluției Inspecției Judiciare de clasare a sesizării disciplinare.6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, deoarece nu indică într-un mod precis modalitatea de contestare a rezoluției de clasare. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege. Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, legiuitorul trebuia ca, în termen de 45 de zile de la publicare, să pună de acord dispozițiile de lege declarate neconstituționale cu Constituția, fapt care nu s-a produs. Prin urmare, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în forma rămasă în vigoare ca urmare a deciziei sus-menționate a Curții Constituționale, încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, deoarece ar fi trebuit să prevadă în mod explicit modul de contestare a rezoluției de clasare, deoarece legea trebuie să fie previzibilă și să stabilească în mod explicit instituția care să cenzureze această decizie.7.–>De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile criticate contravin și prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece, în cazul rezoluției de respingere a sesizării disciplinare, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 stabilește în mod explicit instituția la care trebuie contestată această rezoluție, și anume Curtea de Apel București. Se creează astfel diferențe între același tip de petenți care au formulat sesizări disciplinare în condiții similare. Totodată, nefiind clar modul de contestare a rezoluției de clasare, poate apărea tendința inspectorilor judiciari de a folosi în mod abuziv această rezoluție.8.<!–>Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.9.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,–><!–>
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prezent la ședința publică, notele scrise depuse la dosar de partea Inspecția Judiciară, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul cuprins: „În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: […] b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluția de clasare este definitivă;“. Prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege.13.<!–>Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile de lege criticate au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având, în prezent, următorul conținut: „După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: […] b) respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.“ Având în vedere că, ulterior sesizării Curții Constituționale, întreaga secțiune a capitolului 4 al Legii nr. 317/2004 referitoare la atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților a suferit modificări și completări, iar, în prezent, soluția de clasare a sesizării este prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte în cauză.14.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la soluțiile pe care le poate dispune Inspecția Judiciară atunci când este sesizată de orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori și ținând cont de modificările aduse Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018, prin Decizia nr. 122 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 22 mai 2020, a observat că, în prezent, soluția de clasare a sesizării este prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, iar soluția de respingere a sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii, este prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. b) din aceeași lege. În mod corelativ, posibilitatea de atacare – de către persoana care a formulat sesizarea – a rezoluției de clasare a sesizării este, în prezent, conținută de art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, iar posibilitatea de atacare – de către persoana care a formulat sesizarea – a rezoluției de respingere a sesizării este prevăzută la art. 47 alin. (5) din lege.16.–>Curtea mai reține că, referitor la posibilitatea atacării rezoluției de clasare emise de Inspecția Judiciară în etapa verificării prealabile, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege. La paragraful 34, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b)din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare. Or, în această situație, textul de lege criticat, potrivit căruia rezoluția de clasare este definitivă și deci exclusă controlului judiciar, încalcă accesul liber la justiție, drept fundamental consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanță judecătorească. Dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin aceea că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, așa cum a decis instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiție prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească.17.<!–>Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, legiuitorul nu a pus de acord, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție, textul declarat ca fiind neconstituțional cu prevederile Constituției. Abia prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat, în mod expres în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Prin Decizia nr. 122 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 22, Curtea a reținut că, de la publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014 – prin care s-a recunoscut accesul la justiție împotriva rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) – și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018, care, prin introducerea art. 45^1 în Legea nr. 317/2004, a reglementat expres condițiile de exercitare a acestui drept de acces la justiție al persoanei care a formulat sesizarea, dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 – referitoare la atacarea rezoluției de respingere a sesizării de către persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile – s-au aplicat, prin analogie, și în ipoteza atacării rezoluției de clasare a sesizării. Astfel, potrivit soluției de principiu adoptate în ședința judecătorilor Secției de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 13 februarie 2017 și Deciziei nr. 75 din 19 ianuarie 2017, pronunțată de aceeași instanță, „Rezoluția de clasare a sesizării pronunțată […] în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (4) lit. b)din Legea nr. 317/2004 poate fi contestată, în fața instanței de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, în virtutea aplicării principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speță a regimului juridic aplicabil acțiunii exercitate împotriva rezoluției de respingere a sesizării [art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004]“.18.–>Așadar, deși legiuitorul nu a intervenit după publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014 – prin care s-a recunoscut accesul la justiție împotriva rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) – și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru punerea de acord a dispozițiilor Legii nr. 317/2004 cu dispozițiile constituționale, instanțele de judecată, transpunând principiile generale de drept, au aplicat dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 – referitoare la atacarea rezoluției de respingere a sesizării de către persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ și fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile – și în ipoteza atacării rezoluției de clasare a sesizării, ca efect al Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014.19.<!–>Având în vedere acestea, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate constituie probleme de interpretare și aplicare a legii la cazul dedus judecății, iar nu probleme de constituționalitate a textului de lege criticat.20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 4.510/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 8 octombrie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Ioana Marilena Chiorean–>
–-<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters