DECIZIA nr. 734 din 14 decembrie 2023

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Cristian Carata în Dosarul nr. 18.508/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 986D/2020. … 2.–>La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin doamna avocat Adriana Ciurtin, cu împuternicire avocațială atașată la dosar. Lipsește partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea acesteia și să se constate că dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), ale art. 16, 20, ale art. 44 alin. (1) și (2), ale art. 47 și 53, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție și art. 14 din Convenție. Arată că, deși dispozițiile de lege criticate au intrat în vigoare la data de 23 noiembrie 2017, retroactivează și se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. Susține și că, până la modificarea art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 216/2017, persoana îndreptățită care formula o cerere de pensionare anticipată beneficia de aceste drepturi de la data depunerii cererii, însă în urma modificării pensionarul beneficiază de recalcularea pensiei din luna ulterioară depunerii cererii, fapt ce afectează dreptul de proprietate, în sensul diminuării patrimoniului. … 4.–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15, arată că recalcularea pensiilor anticipate parțiale deschise anterior nu operează de drept, ci se face la cererea pensionarilor, fiind o opțiune a acestora. Întrucât pensionarul este cel în măsură să aprecieze ce regim juridic îi va fi aplicabil, nu se poate reține nici critica referitoare la art. 16 din Constituție. Mai arată și că prin reglementarea criticată legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru pensionari, iar nu a unei discriminări. De asemenea, critica este neîntemeiată și în ceea ce privește art. 44, atât timp cât pensionarul nu a încasat nimic și nu a fost stabilit un cuantum potrivit noii legi. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.508/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Cristian Carata într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 retroactivează, sunt discriminatorii și încalcă dreptul la pensie și dreptul de proprietate privată. … 7.–>Astfel, arată că, deși dispozițiile de lege criticate au intrat în vigoare pe data de 23 noiembrie 2017, acestea se aplică raporturilor juridice născute anterior intrării legii în vigoare, mai exact persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. O asemenea reglementare încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. … 8.<!–>De asemenea, se încalcă și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece pentru persoane aflate în situații identice sau comparabile, în raport cu momentul depunerii cererii de pensie, se creează tratamente juridice diferite. … 9.–>Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Cauza Stubbings și alții împotriva Regatului Unit că există discriminare în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale atunci când persoane aflate în situații identice sau comparabile se bucură de un tratament preferențial unele în raport cu altele. … 10.<!–>Or, în ceea ce privește dispozițiile de lege criticate, este evident că până la intrarea lor în vigoare persoana îndreptățită care a formulat cerere de pensionare anticipată beneficia de aceste drepturi de la data depunerii cererii de pensionare, iar nu din luna următoare depunerii cererii de recalculare a pensiei. … 11.–>Autorul excepției consideră că sunt încălcate și prevederile art. 44 din Constituție, raportate la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dreptul de pensie fiind echivalat cu un drept de proprietate privată. În acest sens sunt și Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, și Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Buchen împotriva Cehiei. … 12.<!–>Prin această modalitate de reglementare se încalcă și prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, care reglementează dreptul cetățenilor la pensie. … 13.–>De vreme ce persoana care a realizat stagiul de cotizare complet și a lucrat în condiții deosebite (grupa a II-a) are dreptul de a beneficia de reducerea vârstei legale de pensionare, chiar în condițiile în care iese anticipat la pensie, acest drept se naște în patrimoniul persoanei de la momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, care ar fi trebuit constatate ca atare, din oficiu, de casa de pensii. Singura condiție pentru exercitarea acestui drept este manifestarea de voință a beneficiarului, în sensul solicitării de a ieși anticipat la pensie. … 14.<!–>Odată manifestată voința în acest sens, dreptul ia naștere automat, iar toate avantajele care decurg din acesta i se cuvin de la data formulării cererii de pensionare anticipată, iar nu de la o dată ulterioară, deoarece acest lucru înseamnă încălcarea dreptului de proprietate atât în sensul diminuării patrimoniului persoanei fără o prealabilă despăgubire, cât și în sensul încălcării prevederilorart. 44 alin. (1) din Constituție, care garantează creanțele împotriva statului. Autorul excepției conchide că o prevedere care condiționează nașterea acestui drept de depunerea unei cereri de recalculare, în măsura în care acest drept exista încă de la momentul depunerii cererii de pensionare, iar casa de pensii, în mod greșit, nu l-a valorificat, încalcă Legea fundamentală. … 15.–>Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, în ceea ce privește diferența de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, arată că nu poate fi vorba despre un tratament discriminatoriu atât timp cât anterior introducerii dispozițiilor de lege criticate prin Legea nr. 216/2017, în lipsa unor dispoziții legale exprese în materie, erau incidente prevederile art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, care reglementau aceeași soluție de principiu, respectiv sumele rezultate din recalculare se acordau începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Mai mult, nu s-ar putea reține o situație discriminatorie deoarece persoanele față de care se invocă, generic, tratamentul diferențiat nu se află în situații analoage și comparabile. În plus, Curtea reține că, din contră, aceste dispoziții legale sunt favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate stagiile de cotizare realizate în grupă de muncă. Dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 oferă posibilitatea remedierii acestei situații. În ceea ce privește neconstituționalitatea textelor de lege criticate în raport cu art. 16 și 44 din Constituție, cu trimitere la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 16 decembrie 1974, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Muller împotriva Austriei, a subliniat că, deși art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. Prin urmare, nici din această perspectivă nu se poate identifica încălcarea principiilor constituționale invocate. … 16.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>18.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții introduse prin articolul unic din Legea nr. 216/2017 pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017 și care au următorul conținut: (7)–>Persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parțială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin aplicarea prevederilor alin. (4).(8)<!–>Recalcularea prevăzută la alin. (7) se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidențele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului. … 20.–>Autorul excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate, art. 47 referitor la dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, susține că sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind proprietatea, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție, referitor la interzicerea generală a discriminării, și art. 14 din Convenție privind interzicerea discriminării. … 21.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate fac parte din art. 65 din Legea nr. 263/2010 referitor la pensia anticipată parțială. Așa cum dispun prevederile alin. (1) din același articol de lege, acest tip de pensie se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Dispozițiile alin. (4) din același articol de lege stabilesc modul de calcul al pensiei anticipate parțiale care presupune o diminuare în raport cu cuantumul pensiei pentru limită de vârstă. … 22.–>Curtea observă că dispozițiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2016. Prin aceste modificări, modul de calcul al cuantumului pensiei anticipate parțiale a devenit mai favorabil. Astfel, dacă anterior acestor modificări cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilea din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, ulterior, prin modificările aduse de articolul unic pct. 3 din Legea nr. 142/2016, cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2^1.Tabelul nr. 2^1<!–>

–> … 23.<!–>Având în vedere diferențele dintre cuantumul pensiilor anticipate parțiale stabilite până la data intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 și cele acordate după intrarea în vigoare a acestei legi, legiuitorul a instituit o reglementare ce are scopul de a unifica tratamentul juridic aplicabil persoanelor ieșite la pensie sub imperiul aceleiași legi, dând posibilitatea persoanelor care s-au pensionat anterior să ceară recalcularea, în mod mai favorabil, a pensiei. Această reglementare este prevăzută de dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate. … 24.–>Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât se aplică raporturilor juridice născute anterior intrării legii în vigoare, mai exact persoanelor ale căror drepturi de pensie anticipată s-au născut în perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016. … 25.<!–>Față de această critică, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, fără a avea efecte retroactive. Mai mult, acestea constituie un beneficiu acordat de lege unor persoane al căror drept la pensie s-a deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 și care nu ar fi putut beneficia de un calcul mai favorabil al pensiei în lipsa acestor dispoziții legale. Pensionarii nu sunt obligați să procedeze la recalcularea pensiei, ci au doar această posibilitate dacă formulează o cerere în acest sens. Prin urmare, Curtea apreciază că susținerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție sunt neîntemeiate. … 26.–>Referitor la critica privind caracterul discriminator al dispozițiilor de lege analizate, Curtea reține că autorul excepției invocă faptul că până la intrarea în vigoare a acestora persoana îndreptățită care a formulat cerere de pensionare anticipată beneficia de acest drept de la data depunerii cererii de pensionare, iar nu din luna următoare depunerii cererii de recalculare a pensiei. … 27.<!–>Analizând această critică, instanța constituțională reține că autorul excepției face o confuzie între reglementarea privind deschiderea dreptului la pensie și cea privind recalcularea pensiei. Astfel, dacă, potrivit art. 104 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de această lege, în funcție de categoria de pensie solicitată, și se acordă de la data înregistrării cererii, în ceea ce privește recalcularea pensiei, art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevede că sumele rezultate în urma recalculării pensiei se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Se constată, prin urmare, că reglementarea din art. 65 alin. (8) din Legea nr. 263/2010 nu are un caracter novator în ceea ce privește procedura recalculării pensiei, astfel că nu poate fi reținută critica referitoare la existența unei discriminări. … 28.–>În sfârșit, în ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, Curtea constată că reglementările criticate vin tocmai în sensul asigurării și protejării acestor drepturi fundamentale. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut obligativitatea recalculării din oficiu a pensiilor nu este de natură să aducă atingere acestor drepturi, întrucât dă posibilitatea pensionarului ca, în funcție de situația sa particulară, să aprecieze oportunitatea recalculării pensiei. De altfel, așa cum Curtea Constituțională a statuat în numeroase rânduri în jurisprudența sa, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). … 29.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Carata în Dosarul nr. 18.508/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 65 alin. (7) și (8) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
MARIAN ENACHE<!–>
Magistrat-asistent,–>
Patricia-Marilena Ionea<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește