DECIZIA nr. 747 din 22 noiembrie 2018

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, excepție ridicată de Valeriu Chircă în Dosarul nr. 1.577/54/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.256D/2016. … 2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent învederează Curții faptul că, la dosar, partea Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România a transmis un memoriu prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 4.–>Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că măsura criticată nu poate fi privită ca o restrângere nejustificată a dreptului la muncă, având în vedere scopul urmărit, faptul că activitatea desfășurată de evaluatori are incidență într-un domeniu de interes public general. De asemenea, măsura este proporțională, având în vedere că intervine doar în cazul infracțiunilor intenționate și numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.577/54/2016, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, excepție ridicată de Valeriu Chircă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de acesta împotriva hotărârii Consiliului director al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) prin care s-a constatat pierderea calității sale de membru titular al acestei asociații profesionale, ca urmare a rămânerii definitive a unei sentințe penale prin care a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție. … 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia critică, în esență, faptul că orice infracțiune săvârșită cu intenție, indiferent dacă are sau nu legătură cu profesia de evaluator ori dacă are sau nu efecte asupra acestei profesii ori asupra asociației profesionale, determină pierderea calității de membru titular al ANEVAR. Arată că legiuitorul nu a făcut nicio distincție cu privire la natura infracțiunii, ci doar la latura subiectivă, respectiv ca infracțiunea să fi fost săvârșită cu intenție. Or, acest element, luat în considerare în mod exclusiv, nu este suficient pentru a putea justifica o atingere, un prejudiciu adus profesiei, asociației profesionale ori celorlalți membri, din punct de vedere moral, material ori de imagine. Consiliul director al ANEVAR poate hotărî în mod arbitrar și abuziv pierderea calității de membru titular, într-o aplicare ad literam a textului de lege, iar pierderea calității de membru are loc independent de natura infracțiunii, adică indiferent dacă există sau nu efectiv o atingere adusă profesiei. În fapt, această atingere nici nu este luată în discuție, tocmai pentru că legiuitorul a decis astfel. O asemenea aplicare a normei legale criticate echivalează cu pierderea dreptului de a mai munci ca evaluator, activitatea prestată de un evaluator membru titular al ANEVAR fiind una remunerată, astfel că trebuie considerată muncă în înțelesul art. 41 din Constituție. Autorul excepției susține că trebuie analizat dacă sunt îndeplinite condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, prin efectuarea unui test de proporționalitate. Este nevoie de criterii obiective, care să circumstanțieze condițiile în care se poate lua o asemenea măsură. În lipsa unor astfel de criterii, existența sau inexistența atingerii aduse drepturilor protejate de ANEVAR este lăsată exclusiv la latitudinea conducerii asociației, iar judecătorul cauzei se poate găsi în imposibilitatea exercitării unei analize concrete asupra speței dedusă justiției. În opinia autorului excepției, principiul proporționalității și dispozițiile art. 53 și art. 41 din Constituție ar putea fi respectate numai în măsura în care norma legală ar limita sfera infracțiunilor la cele ce sunt de natură să afecteze profesia ori la cele ce sunt înfăptuite în exercitarea profesiei ori în legătură cu aceasta. … 7.–>Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că „este de competența legiuitorului stabilirea unor situații în care se pierde calitatea de membru titular al ANEVAR, acestea reprezentând măsuri necesare pentru asigurarea exercitării corespunzătoare a profesiei de evaluator autorizat, atât din punct de vedere al competenței profesionale (…), cât și din punct de vedere moral și deontologic“. Apreciază că nu se aduce atingere dreptului la muncă, precizând că, de altfel, între ANEVAR și reclamant nu există raporturi juridice de muncă. Arată că faptul condamnării definitive pentru o infracțiune intenționată împiedică însăși dobândirea calității de evaluator autorizat, conform art. 15 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011. … 8.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.–>Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate este neîntemeiată. În opinia sa, nemulțumirile reclamantului nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează, de fapt, o completare a textului normei criticate, în sensul introducerii în cuprinsul acestuia a unei circumstanțieri privind natura infracțiunilor săvârșite cu intenție pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, ce are drept consecință pierderea calității de membru al ANEVAR. În raport cu prevederile constituționale invocate, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prin norma criticată se urmărește să se asigure exercitarea profesiei de evaluator autorizat de persoane care, pe lângă calitățile profesionale necesare, să dispună și de credibilitate morală, respectiv de capacitatea de a se manifesta cu obiectivitate, independent de interferențe exterioare care pot apărea la un moment dat, scopul final al normei fiind protejarea utilizatorilor rapoartelor de evaluare. Arată că prin pierderea calității de membru nu se aduce atingere dreptului la muncă și, pe cale de consecință, nu se poate reține restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. … 10.<!–>Avocatul Poporului opinează în sensul constituționalității prevederilor de lege criticate. Arată că pierderea calității de membru titular al ANEVAR în momentul în care persoana este condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție nu poate fi privită ca o restrângere nejustificată a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei, având în vedere faptul că activitatea desfășurată de evaluatori se realizează într-un domeniu de interes public general. În privința dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, consideră că îngrădirea instituită de legiuitor este proporțională cu măsura luată, în condițiile în care pierderea calității de membru titular are loc în momentul în care persoana este condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție. … 11.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>12.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 16 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 2 septembrie 2011, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 15 aprilie 2013, care au următorul conținut normativ: „Calitatea de membru titular se pierde dacă persoana se află în oricare dintre următoarele situații: (…) d) este condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție“. … 14.–>În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituție cuprinse în art. 41 – Munca și protecția socială a muncii și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 15.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, în esență, faptul că pierderea calității de membru titular al ANEVAR este determinată de săvârșirea unei infracțiuni cu intenție, fără să se facă distincție după cum aceasta este sau nu de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Se susține că astfel este restrâns dreptul la muncă al persoanei aflate în această situație. Autorul excepției își raportează critica la prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Constituție, care statuează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. … 16.–>Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, Decizia nr. 629 din 12 mai 2011 sau Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, paragraful 30), a constatat că, în lumina textului constituțional menționat, exercitarea unei profesii ori a unei meserii poate fi supusă anumitor condiții. Exigențele impuse pentru desfășurarea unui anumit tip de activitate pot fi justificate prin specificul său, neputându-se considera că, prin instituirea acestora, ar fi limitat dreptul la muncă al persoanei, care își păstrează aptitudinea de a exercita acest drept, în măsura în care îndeplinește cerințele impuse prin lege pentru fiecare profesie sau meserie. … 17.<!–>Curtea reține că, în ceea ce privește evaluatorii autorizați, art. 3 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 precizează că „în exercitarea independentă a profesiei, trebuie să fie percepuți a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor de obiectivitate și integritate profesională“. Pentru a asigura îndeplinirea acestui standard deontologic, legiuitorul a prevăzut, prin art. 15 alin. (2) lit. b) din aceeași ordonanță, că, printre condițiile care se verifică la dobândirea calității de membru stagiar al ANEVAR, se numără și aceea potrivit căreia persoana fizică ce aspiră la accederea în această profesie să nu fi fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea. Curtea constată, așadar, că textul de lege criticat în cauza de față reglementează ipoteza intervenirii, pe parcursul exercitării profesiei, a unei împrejurări care pune membrul ANEVAR în situația de a nu mai îndeplini una dintre condițiile obligatorii pentru înscrierea în profesie. Ca atare, instituirea cazului de pierdere a calității de membru titular al ANEVAR ca urmare a pronunțării unei hotărâri definitive prin care persoana în cauză a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție este justificată de existența unei prezumții absolute în sensul că persoana nu mai întrunește criteriile de credibilitate, de probitate și moralitate pe care exercitarea profesiei de evaluator autorizat le implică, obiectivitatea și corectitudinea în realizarea prestațiilor sale, respectiv a rapoartelor de evaluare, fiind pusă sub semnul incertitudinii. Or, ținând seama de importanța rapoartelor de evaluare întocmite în diferite materii (cu privire la bunuri mobile și imobile, la întreprinderi, la acțiuni și alte instrumente financiare ori la fonduri de comerț și alte active necorporale), precum și de efectele juridice pe care acestea le pot genera, este justificat ca acestea să emane de la persoane care se bucură de garanții de deplină onestitate și integritate. Curtea observă, de asemenea, că sancțiunea maximă a pierderii calității de membru titular al ANEVAR intervine doar pentru ipoteza săvârșirii unor infracțiuni intenționate, nu și a celor din culpă. … 18.–>Prin urmare, cazul reglementat de dispozițiile de lege criticate nu este decât consecința logică a condamnării definitive a evaluatorului autorizat pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, neputând fi reținută critica potrivit căreia prevederile art. 16 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 ar nesocoti dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală. Afirmația autorului excepției în sensul că textul supus controlului de constituționalitate ar institui o restrângere a dreptului fundamental la muncă, astfel cum este consacrat prin Constituție, nu poate fi susținută, întrucât interdicția de a mai exercita o anumită profesie, în speță cea de evaluator autorizat, nu reprezintă o restrângere a dreptului la muncă, înțeles ca modalitate generică de asigurare a mijloacelor bănești necesare pentru traiul zilnic, prin desfășurarea oricărui tip de activitate producătoare de venituri, ci o particularizare a exercițiului acestuia la specificul profesiei în discuție și, subsecvent, la situația persoanelor aflate în ipoteza normei. Prin urmare, referitor la dispozițiile art. 53 din Constituție, întrucât ipoteza analizată nu vizează o restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți prin dispozițiile de lege criticate, această normă constituțională nu este aplicabilă în cauză. … 19.<!–>În contextul cauzei de față, Curtea constată însă că din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul acesteia își axează critica pe lipsa, din cuprinsul textului de lege ce formează obiectul acesteia, a unei circumstanțieri a naturii infracțiunii, care, în opinia sa, ar trebui să aducă atingere profesiei pentru a conduce la pierderea calității de membru al ANEVAR. Așadar, se critică, în esență, o omisiune legislativă, pe care însă Curtea Constituțională nu o poate complini. În jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a stabilit că, pentru a putea fi examinată, omisiunea legislativă trebuie să prezinte relevanță constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din data de 30 iunie 2017). Or, în cauză, lipsa unei astfel de precizări referitoare la infracțiunea săvârșită nu determină o încălcare a dreptului fundamental la muncă, așa cum s-a demonstrat mai sus. Ținând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 20.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, excepție ridicată de Valeriu Chircă în Dosarul nr. 1.577/54/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2018.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Valentina Bărbățeanu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește