DECIZIA nr. 754 din 22 octombrie 2020

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară în Dosarul nr. 689/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 622D/2019. … 2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.378D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) și ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Uniunea Națională pentru Progresul României în Dosarul nr. 1.184/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.<!–>Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.378D/2019 la Dosarul nr. 622D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că instituirea condiției prevăzute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 nu aduce atingere rolului partidelor politice prevăzut de art. 8 alin. (2) din Constituție. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 689/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Partidul Mișcarea Populară într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva Procesului-verbal din 3 martie 2019 întocmit cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din 2019. … 8.<!–>Prin Încheierea din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.184/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) și ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Uniunea Națională pentru Progresul României într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva Procesului-verbal nr. 21PVC/BEC/PE/2019 din 19 aprilie 2019 al Biroului Electoral Central. … 9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 sunt neconstituționale, deoarece prin prevederea potrivit căreia în componența Biroului Electoral Central intră și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European sunt încălcate dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, nefiind respectată exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în consecință, nici ordinea de drept și nici principiile democrației. Sintagma „care au membri în Parlamentul European“, cuprinsă în dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, trebuie înțeleasă în sensul că un partid politic dobândește o astfel de calitate dacă la alegerile parlamentare europene anterioare acesta a obținut suficiente voturi pentru ca cel puțin un candidat de pe listele sale să dobândească funcția de parlamentar european. Orice interpretare contrară a dispozițiilor legale menționate anterior ar da legitimitate practicii de traseism politic și ar ignora cu desăvârșire tocmai principiul democratic pe care normele vin să îl apere, acela că voința alegătorilor primează. … 10.<!–>În susținerea criticilor de neconstituționalitate, sunt invocate considerente cuprinse în decizii ale Curții Constituționale prin care instanța de contencios constituțional a statuat cu privire la incidența prevederilor art. 8 alin. (2) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 280 din 23 mai 2013 sau Decizia nr. 153 din 12 martie 2013). În final, se susține că sintagma „care au membri în Parlamentul European“ trebuie interpretată în sensul că partid care are membri în Parlamentul European poate fi considerat doar acel partid care a fost votat de către alegătorii români să îi reprezinte în cadrul Parlamentului European. … 11.–>În același timp, se susține că legiuitorul nu definește în mod clar ce reprezintă partid europarlamentar și, de asemenea, nu precizează momentul la care un partid este considerat partid europarlamentar. În condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut explicit în Legea nr. 33/2007 o reglementare pentru situația în care un partid dobândește calitatea de partid europarlamentar la o dată ulterioară constituirii inițiale a Biroului Electoral Central, se consideră că partidului trebuie să i se aplice un regim juridic identic cu cel al celorlalte partide care au reprezentanți în Parlamentul European. … 12.<!–>Se arată că Biroul Electoral Central a adoptat, în temeiul art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, o hotărâre prin care a interpretat sintagma „partid politic care are membri în Parlamentul European“. Biroul Electoral Central a interpretat în abstract sintagma pe care legiuitorul a folosit-o în cuprinsul Legii nr. 33/2007, în vederea asigurării premiselor aplicării unitare a normelor de drept care fac referire la noțiunea de partid politic care are membri în Parlamentul European, dar data constituirii Biroului Electoral Central este data în care acesta își finalizează componența. Chiar dacă hotărârile Biroului Electoral Central sunt general obligatorii, acestea nu pot adăuga la lege. O interpretare teleologică a dispozițiilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora hotărârile Biroului Electoral Central sunt general obligatorii, nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să fie încălcat accesul liber la justiție, încălcând astfel Constituția. … 13.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 622D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată din perspectiva încălcării prevederilor art. 8 alin. (2) raportate la cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că nu se poate identifica în conținutul textului legal criticat vreo restrângere în aplicarea principiilor reglementate de art. 8 alin. (2) din Constituție, în sensul că ar fi încălcate voința politică a cetățenilor, ordinea de drept și principiile democrației. Prima teza a art. 8 alin. (2) din Constituție prevede că partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii, ceea ce înseamnă că legea constituțională a lăsat la latitudinea legiuitorului să reglementeze condițiile concrete în care se organizează activitatea partidelor politice. Teza a II-a a prevederii constituționale pretins a fi încălcată prevede că: „Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației“. Așadar, sunt stabilite niște principii pe care trebuie să le respecte, în primul rând, partidele politice înființate în condițiile legii, reglementându-se practic limitele generale în care trebuie să se încadreze scopul constituirii unei formațiuni politice și activitatea pe care o desfășoară acestea. Or, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 este reglementată doar procedura constituirii Biroului Electoral Central, prin stabilirea componenței acestuia, etapă premergătoare procesului electiv propriu-zis, respectiv de votare a candidaților partidelor politice pentru funcția de europarlamentar. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că verificarea constituționalității art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 trebuie raportată la întreaga economie a dispozițiilor acestui act normativ, în sensul că din acestea nu rezultă că stabilirea componenței Biroului Electoral Central este legată de procesul electoral anterior, din anul 2014, respectiv de voința politică electorală a cetățenilor exprimată la acel moment. Faptul că legiuitorul a impus prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 condiția ca la constituirea Biroului Electoral Central să intre doar reprezentanții partidelor politice care au la acest moment europarlamentari, fără nicio altă mențiune, nu are relevanță în planul exprimării libere a voinței politice a cetățenilor, în condițiile în care toate partidele politice legal înființate au dreptul să își desemneze membrii lor pe listele electorale, dintre care, în funcție de votul exprimat de cetățeni, unii vor putea deveni europarlamentari. Prin urmare, dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție trebuie respectate sub acest aspect, și nu prin raportare la alegerile europarlamentare și la rezultatele obținute în anul 2014; aceasta, în contextul în care dinamica vieții politice (migrarea membrilor de la un partid la altul, înființarea unor partide politice noi) se reflectă și asupra voinței politice a electoratului, care, în mod evident nu mai poate fi aceeași cu cea din anul 2014. … 14.<!–>Interpretarea art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 pe care contestatorul dorește să o obțină prin intermediul excepției de neconstituționalitate ar conduce la situația, neverosimilă, ca din componența Biroului Electoral Central să facă parte câte un reprezentant al fiecărui partid politic care desemnează candidați pentru alegerile europarlamentare sau care au avut reprezentanți în Parlamentul European votați cu ocazia tuturor alegerilor europarlamentare, și numai la cele din anul 2014. … 15.–>Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că jurisprudența Curții Constituționale invocată în susținerea temeiniciei excepției de neconstituționalitate nu are incidență asupra soluționării prezentei excepții, având în vedere că se referă la aleșii locali, iar în prezenta cauză nu se discută problematica pierderii mandatului de către europarlamentarul care a demisionat din partidul politic pe listele căruia a candidat la alegerile europarlamentare din anul 2014, neavând astfel legătură cu soluționarea pe fond a contestației. … 16.<!–>În acest context, instanța judecătorească apreciază că nu se poate reține nici încălcarea principiului fundamental general privind respectarea supremației Constituției și a legilor prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, textul respectiv fiind conținut într-o lege specială, aplicabilă într-o anumită materie, iar semnificația unei sintagme juridice specifice (în speță, „care au membri în Parlamentul European“) nu poate fi stabilită de instanța constituțională, acesta fiind atributul exclusiv al instanței judecătorești. … 17.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.378D/2019, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată din perspectiva încălcării prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (1) și ale art. 21 din Constituție, contestatorul urmărind, în realitate, prin intermediul excepției de neconstituționalitate ca instanța constituțională să procedeze la o interpretare a dispozițiilor legale menționate în sensul dorit de acesta. Astfel, instanța judecătorească apreciază că nu se poate identifica în conținutul textelor legale asupra cărora poartă excepția de neconstituționalitate vreo restrângere în aplicarea principiilor reglementate de prevederile constituționale sus-menționate. Reține că, prin prevederile constituționale pretins a fi încălcate, sunt stabilite principii fundamentale generale privind respectarea supremației Constituției și a legilor, principii ce nu sunt încălcate: desfășurarea alegerilor europarlamentare este reglementată prin lege emisă de Parlament, iar accesul liber la justiție este asigurat prin recunoașterea dreptului la formularea contestației prevăzut de art. 32 din Legea nr. 33/2007. Prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 este reglementată procedura constituirii Biroului Electoral Central, prin stabilirea componenței acestuia, etapă premergătoare procesului electiv propriu-zis, respectiv de votare a candidaților partidelor politice pentru funcția de europarlamentar. Totodată, instanța judecătorească apreciază că jurisprudența Curții Constituționale invocată de contestator în susținerea temeiniciei excepției de neconstituționalitate, referitoare la necesitatea caracterului previzibil al legii, nu are incidență asupra soluționării prezentei excepții, în opinia instanței judecătorești, textul legal invocat fiind clar. … 18.<!–>În ceea ce privește art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, instanța judecătorească reține că argumentele de neconstituționalitate privesc, în esență, critici de nelegalitate a interpretărilor legale făcute de către Biroul Electoral Central. Deși se invocă lipsa de previzibilitate, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că nu se poate reține o astfel de critică la adresa prevederilor de lege invocate. … 19.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>21.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (4) și ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:– Art. 24 alin. (4): „În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central și pe locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.“; … – Art. 25 alin. (5): „În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a prezentei legi și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală. Deciziile se aduc la cunoștință prin afișare și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ … … 23.<!–>În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 8 alin. (2) potrivit căruia: „Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației“, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. … 24.–>Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul respectării exigențelor privitoare la calitatea legii, Curtea reiterează, în acord cu jurisprudența sa, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). O lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenție, numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (în acest sens sunt, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, și Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 25.<!–>Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea constată că sintagma „care au membri în Parlamentul European“, din cuprinsul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, analizată în ansamblul actului normativ din care face parte, îndeplinește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, permițând destinatarilor normei juridice să își adapteze în mod corespunzător conduita. Astfel, dispozițiile legale criticate reglementează cu privire la constituirea Biroului Electoral Central, utilizând în acest sens verbul „a avea“ la timpul prezent, în contextul în care perioada electorală reprezintă un cadru temporal unitar, în cadrul căruia se desfășoară o serie de activități și operațiuni electorale succesive, stabilite de lege pentru alegerea membrilor în Parlamentul European. În același timp, competența de a comunica lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European aparține exclusiv Autorității Electorale Permanente, momentul acestei comunicări fiind indicat în mod explicit și expres în cuprinsul art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007, potrivit căruia „Autoritatea Electorală Permanentă comunică președintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European“. … 26.–>Curtea observă că, prin Hotărârea nr. 2/H din 7 martie 2019 privind interpretarea noțiunii „partid politic care are membri în Parlamentul European“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 11 martie 2019, Biroul Electoral Central a hotărât că: „prin partid politic care are membri în Parlamentul European se înțelege acel partid politic care are cel puțin un membru în Parlamentul European la data comunicării de către Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit art. 24 alin. (4) ultima teză din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, a listei partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European.“ … 27.<!–>În raport cu aceste considerente, Curtea constată că prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. … 28.–>În continuare, analizând critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 prin raportare la dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu îngrădesc rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Astfel, soluția legislativă criticată se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) și b) din Constituție, are competența de a reglementa sistemul electoral și desfășurarea activității partidelor politice. … 29.<!–>Referitor la invocarea considerentelor cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 280 din 23 mai 2013 sau Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, referitoare la mandatul aleșilor locali, Curtea constată că nu pot fi aplicate mutatis mutandis, având în vedere că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea analizată în cauza de față. Astfel, membrii din România în Parlamentul European au posibilitatea nelimitată de a-și schimba oricând apartenența politică, iar Legea nr. 33/2007 nu instituie sancțiuni în situația pierderii calității de membru de partid în cazul unui cetățean care a fost ales ca membru în Parlamentul European pe listele unui anumit partid politic. … 30.–>În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, formulată în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea reține că dispozițiile legale criticate instituie competența Biroului Electoral Central de a adopta decizii și hotărâri, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit legii. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii, în timp ce deciziile Biroului Electoral Central se dau pentru aplicarea unitară a prevederilor aceleiași legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa. … 31.<!–>Raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că Legea nr. 33/2007, prin art. 32, asigură partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale dintre acestea, precum și candidaților independenți posibilitatea de a contesta modul de formare și componența Biroului Electoral Central, contestația urmând a fi soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de cel mult două zile de la înregistrare prin hotărâre definitivă. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu îngrădesc dreptul părților care justifică un drept sau interes legitim de a se adresa unei instanțe judecătorești, fiind astfel respectate prevederile art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție. … 32.–>De asemenea, Curtea constată că, departe de a constitui o încălcare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevăzut de art. 61 din Constituție, stabilirea atribuției Biroului Electoral Central de a asigura interpretarea unitară a legii electorale este expresia opțiunii legiuitorului în materia alegerilor pentru funcția de membru în Parlamentul European, permisă de dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. … 33.<!–>Curtea precizează că aspectele sesizate referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate excedează controlului de constituționalitate, soluționarea acestora revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 34.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Mișcarea Populară în Dosarul nr. 689/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Uniunea Națională pentru Progresul României în Dosarul nr. 1.184/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 24 alin. (4) și ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Simina Popescu-Marin–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește