DECIZIA nr. 760 din 23 noiembrie 2017

<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Irina Dogar în Dosarul nr. 3.485/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.359D/2016. … 2.<!–>Dezbaterile au avut loc la data de 9 noiembrie 2017, cu participarea părții BRD Groupe Société Générale – S.A. din București și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 396 din Codul de procedură civilă, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 23 noiembrie 2017, când a pronunțat prezenta decizie. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>3.<!–>Prin Încheierea din 17 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.485/62/2015, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Irina Dogar cu prilejul soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 251/MAS din 24 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul Brașov – Secția I civilă în Dosarul nr. 3.485/62/2015. … 4.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege, care prevăd încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, contravin prevederilor art. 41 alin. (1), art. 53 alin. (1) și (2) și art. 11 alin. (2) din Constituție, în măsura în care sunt interpretate că se aplică tuturor salariaților condamnați, chiar și celor pentru care s-a dispus suspendarea executării pedepsei. Astfel, consideră că se încalcă dreptul la muncă, întrucât, în cazul suspendării executării pedepsei, salariatul nu se află în imposibilitatea executării obligațiilor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă. Mai mult, încetarea de drept a contractului individual de muncă echivalează, în această ipoteză, cu o pedeapsă complementară pe care însă legea penală nu a prevăzut-o. În plus, este o măsură disproporționată, depășind limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite. … 5.<!–>Totodată, autorul excepției susține că textul de lege criticat nesocotește prevederile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care se referă la respectarea vieții private și de familie. … 6.–>Curtea de Apel Brașov – Secția civilă arată că nu își poate exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta ar putea echivala cu o antepronunțare. … 7.<!–>În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.–>Guvernul, apreciind că în cauză sunt incidente cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015, potrivit cărora dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali fac referire „numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate“, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora „(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept: […] f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;“. … 12.<!–>Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 53 alin. (1) și (2) privind limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 11 alin. (2) referitor la relația dintre tratatele internaționale și dreptul intern, prin raportare la prevederile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care se referă la dreptul la respectarea vieții private și de familie. … 13.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003, în măsura în care s-ar interpreta că se aplică și persoanelor pentru care s-a dispus suspendarea executării pedepsei privative de libertate. Doar în această interpretare aceste dispoziții de lege ar fi contrare prevederilor constituționale invocate și, în vederea clarificării conținutului și sferei de aplicare a dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției a solicitat, în același dosar, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: „aplicabilitatea dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003, în sensul stabilirii dacă acestea sunt aplicabile în toate cazurile condamnării unui salariat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, inclusiv cu suspendarea executării pedepsei.“ … 14.<!–>Prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 22 iunie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns acestei sesizări, reținând că „dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situația în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă“. … 15.–>Având în vedere interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate în raport cu criticile formulate. … 16.<!–>Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Irina Dogar în Dosarul nr. 3.485/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în interpretarea dată prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Patricia Marilena Ionea<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește