DECIZIA nr. 762 din 22 octombrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 18 ianuarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 78 18/02/2020
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 5REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 122 09/03/2017
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LALEGE 152 24/07/2019 ART. 1
ART. 10REFERIRE LAOG 21 26/08/2014
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 16
ART. 10REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 85
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 10REFERIRE LAOG 81 24/08/2000
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 12REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 103
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu<!–> – președinte–>
Cristian Deliorga<!–> – judecător–>
Marian Enache<!–> – judecător–>
Daniel Marius Morar<!–> – judecător–>
Mona-Maria Pivniceru<!–> – judecător–>
Gheorghe Stan<!–> – judecător–>
Livia Doina Stanciu<!–> – judecător–>
Elena-Simina Tănăsescu<!–> – judecător–>
Varga Attila<!–> – judecător–>
Simina Popescu-Marin<!–> – magistrat-asistent–>

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 17.815/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.301D/2019.2.–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 78 din 18 februarie 2020.
CURTEA,–><!–>
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>4.<!–>Prin Decizia civilă nr. 1.649 din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.815/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească, cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ – dispoziție a șefului serviciului rutier.5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța judecătorească susține, în esență, că, deși dispozițiile legale au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, în discuția instanței de contencios constituțional nu s-a invocat ca argument în susținerea excepției faptul că persoana față de care s-a dispus clasarea unei cauze penale pentru diferite motive nu este și beneficiara unui act administrativ separat, prin care să se constate existența unei contravenții care să conducă la adoptarea unei măsuri complementare constând în suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul. Instanța judecătorească reține că doar în ipoteza în care autoritatea administrativă competentă ar emite un proces-verbal sau un act administrativ de aceeași natură prin care să se constate o contravenție prevăzută de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, după clasarea unei cauze penale, ar fi respectat dreptul de acces la justiție al persoanei interesate. În actuala configurație legislativă, persoana vătămată nu beneficiază de acest drept, măsura administrativă fiind dispusă automat, fără indicarea circumstanțelor de fapt și de drept care să permită unei instanțe independente cenzurarea aprecierii autorității administrative.6.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.–>Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 122 din 9 martie 2017.8.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,–><!–>
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>9.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 152/2019 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, având următorul cuprins: „c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracțiune contra siguranței circulației pe drumurile publice și procurorul sau instanța de judecată a dispus clasarea în condițiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligația prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal;“. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății instanței judecătorești produc efecte juridice prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, în forma anterioară modificării enunțate anterior, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, reține ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, având următorul cuprins:(1)<!–>Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere se dispune: […]c)–>pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.“11.<!–>În opinia instanței judecătorești, autoare a excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiției.12.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, precum și în cazul accidentului de circulație din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane și instanța de judecată sau procurorul a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulație încălcată prezenta ordonanță de urgență prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce. Astfel, din analiza prevederilor de lege criticate, Curtea constată că acestea au natura unor norme juridice de drept substanțial.13.<!–>În același timp, examinând criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează, în esență, aspecte de ordin procedural cu privire la aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, susținându-se că „persoana față de care s-a dispus clasarea unei cauze penale pentru diferite motive nu este și beneficiara unui act administrativ separat, prin care să se constate existența unei contravenții care să conducă la adoptarea unei măsuri complementare constând în suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul“.14.–>Sub acest aspect, Curtea observă că reguli de natură procedurală cu privire la aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, prevăzute de art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se regăsesc în cuprinsul art. 103 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care, la data invocării excepției de neconstituționalitate, avea următorul cuprins: „În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune de către șeful poliției rutiere pe raza căreia a fost săvârșită fapta“. Însă dispozițiile art. 103 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu fac obiectul sesizării pe calea excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, iar, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.15.<!–>În plus, pornind de la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepția va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deși este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuși motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de față, din examinarea celor trei elemente prezentate mai sus, nu se poate deduce existența unei legături rezonabile între art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și motivarea excepției.16.–>În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.17.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 103 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 17.815/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Simina Popescu-Marin<!–>
–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters