DECIZIA nr. 762 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Finanțe“ Alba, în Dosarul nr. 4.136/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 585D/2017. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea nr. 519/CAF/2017 din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.136/107/2016, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost invocată de reclamantul Sindicatul Liber „Finanțe“ Alba, în cadrul soluționării cauzei de contencios administrativ având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999)“, prin care se solicită acordarea unor diferențe salariale. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că toate prevederile criticate, din ordonanțele de urgență ale Guvernului menționate, contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece „se întemeiază pe nivelul de salarizare din octombrie 2010“. În acest sens se arată că, prin Legea nr. 118/2010, legiuitorul a statuat o restrângere a dreptului fundamental la plata muncii, cu 25%, pe o perioadă determinată și rezonabilă, și anume de la 3 iulie 2010 până la 31 decembrie 2010. Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea Constituțională a statuat că această restrângere este în concordanță cu dispozițiile art. 53 din Constituție, urmând ca, de la 1 ianuarie 2011, salariile să revină la cuantumul avut în luna iunie 2010, înainte de reducerea salarială de 25%. Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește dispozitivul și considerentele. Or, având în vedere că toate actele normative incidente salarizării personalului plătit din fonduri publice, aplicabile ulterior datei de 1 ianuarie 2011, s-au raportat la nivelul salariului din octombrie 2010, deci la un nivel redus de salarizare, se susține că toate aceste acte normative sunt neconstituționale, deoarece, prin emiterea lor, „s-au ultraactivat efectele unei legi temporare prin care s-a restrâns dreptul la salariu, pentru o perioadă nerezonabilă, și pentru care nu mai sunt îndeplinite criteriile prevăzute de art. 53 din Constituție.“ În final, se solicită Curții Constituționale să constate ca fiind neconstituțională menționarea perioadei „octombrie 2010“ ca bază de calcul a salarizării ulterioare, deoarece, în mod legal, această perioadă trebuie să fie „iunie 2010“ (moment la care salariile erau nereduse temporar). Prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului anual sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale din anul 2011, însă niciodată această sumă nu a fost inclusă în salarii, în perioada 1 ianuarie 2011 până în prezent, deși Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2013, pronunțată în cadrul soluționării recursului în interesul legii, a statuat că acest drept nu s-a pierdut, ci este inclus în majorările acordate. Or, nu au existat majorări, ci s-au menținut în parte restrângerile salariale dispuse prin Legea nr. 118/2010, iar includerea procentuală a premiului anual în salariul lunar nu s-a mai efectuat niciodată, deși acest drept este recunoscut. … 6.–>Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și-a exprimat opinia, în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, deoarece, prin deciziile nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010, Curtea Constituțională a impus legiuitorului o obligație de rezultat, aceea ca, după data de 1 ianuarie 2011, să revină la cuantumul salariilor/indemnizațiilor de dinainte de adoptarea măsurilor de reducere a salariilor. Stabilirea modalității concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, așa cum a reținut și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 416 din 28 mai 2015. … 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care se redau considerentele Deciziei nr. 632 din 14 iunie 2012. … 9.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>10.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, și ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, autorul excepției critică doar prevederile alin. (1)-(3) din acest articol. Curtea mai reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile criticate au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 30, pct. 26 și pct. 31, pct. 29, pct. 28, respectiv pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate își produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate îl reprezintă solicitarea de drepturi salariale în baza dispozițiilor de lege criticate. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 și ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care au următorul conținut:– Art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010:(1)<!–>Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.(2)–>Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … – Art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012:(1)<!–>Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:a)–>cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012; … b)<!–>cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012. … (2)–>Cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se majorează potrivit alin. (1), în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … – Art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.“; … – Art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013:(1)<!–>În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/ indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.(2)–>În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.(3)<!–>În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … – Art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015:(1)–>În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.(2)<!–>În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația lunară brută de încadrare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. … … 12.–>În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 13.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege ce constituie obiect al excepției de neconstituționalitate reglementează salarizarea anuală a personalului plătit din fonduri publice și sunt criticate deoarece ar permanentiza diminuarea temporară a drepturilor salariale prevăzute de Legea nr. 118/2010 (cu 25%), diminuare care ar fi trebuit să aibă un caracter temporar. Cu privire la aceste critici se reține că, referitor la art. 1 din Legea nr. 285/2010, Curtea sa mai pronunțat, prin Decizia nr. 632 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, și Decizia nr. 145 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 30 aprilie 2015, constatând că sunt neîntemeiate. Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, pronunțându-se asupra constituționalității Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, devenită Legea nr. 285/2010, a constatat că, începând cu 1 ianuarie 2011, urmau să intre în vigoare dispozițiile Legii-cadru nr. 330/2009 în privința modalității de calcul al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute. Intrarea în vigoare a acestor prevederi ar fi produs consecințe negative în ceea ce privește salarizarea muncii în domeniul public. Pentru a evita apariția unor astfel de situații perturbatoare, legiuitorul a ales să permită ultraactivarea prevederilor legale anterioare adoptării Legii-cadru nr. 330/2009 în privința modului concret de calcul al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute lunare, însă cu un corectiv, respectiv prin creșterea cu 15% a bazei de calcul diminuate cu 25%. O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curții Constituționale nr. 872 și 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, respectiv că „începând cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Astfel, în urma aplicării măsurilor criticate se va menține în plată același cuantum al salariilor/indemnizațiilor și al soldelor ca cel de dinaintea reducerilor operate prin legea criticată. Este o obligație de rezultat pe care și-o impune legiuitorul, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea caracterului temporar al restrângerii exercițiului drepturilor“. Curtea a impus o obligație de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la „cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare“. Este, în același timp, o obligație sub condiție, care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalității concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcție de situația economico-financiară a țării, momentul îndeplinirii cât mai rapide a acestei obligații de rezultat. Curtea a mai reținut că „atât timp cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare celor existente în momentul iunie 2010 înseamnă că, în continuare, există o restrângere a exercițiului unui drept fundamental, respectiv al dreptului la salariu, ca și corolar al dreptului la muncă. Prin urmare, invocarea situației economico-financiare a țării de către legiuitor pentru a restrânge exercițiul unui drept fundamental nu este suficientă, ci trebuie ca restrângerea operată să îndeplinească toate exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție“. … 14.–>Constatând că, pentru perioada cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010, există o restrângere a dreptului la salariu, ca fiind un corolar al dreptului la muncă, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, Curtea a analizat îndeplinirea criteriilor expres prevăzute de art. 53 din Constituție pentru ca restrângerea menționată să fie justificată, statuând că măsura este conformă acestor exigențe constituționale. Ulterior, prin Decizia nr. 632 din 14 iunie 2012, Curtea a observat că, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, salariile de bază s-au majorat în două etape, astfel: „a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012; b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.“ … 15.<!–>Curtea constată, prin urmare, că legiuitorul a prevăzut, atât prin Legea nr. 285/2010, cât și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, recuperarea reducerilor salariale dispuse prin Legea nr. 118/2010 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, paragraful 24). Așadar, critica de neconstituționalitate referitoare la permanentizarea reducerilor salariale operate în temeiul Legii nr. 118/2010, critică raportată la art. 53 din Constituție, este neîntemeiată. … 16.–>În realitate, autorul excepției este nemulțumit de interpretarea dată art. 8 din Legea nr. 285/2010, referitoare la premiul anual, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013, pronunțată în cadrul soluționării unui recurs în interesul legii, prin care a stabilit că, „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări“. … 17.<!–>Prin Decizia nr. 161 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 21 mai 2015, Curtea Constituțională a decis că dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și prevederile art. 1 coroborate cu cele ale art. 8 din Legea nr. 285/2010, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21 din 18 noiembrie 2013, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. La paragraful 32 al acestei decizii, Curtea, invocând jurisprudența sa constantă, a reținut că statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. … 18.–>În final, Curtea reține că, prin Decizia nr. 38 din 29 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins ca inadmisibilă sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dispozițiile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, care prevăd majorarea în două etape a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, față de statuările din Decizia nr. 21 din 18 noiembrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, trebuie interpretate în sensul că majorările din datele de 1 iunie 2012 și 1 decembrie 2012 (de 8% și 7,4%) se aplică la un cuantum al indemnizației de bază/salariilor de bază care include premiul anual sub forma unui procent de 8,33%? În cazul în care răspunsul este afirmativ, rezultă că prin acordarea majorărilor prevăzute de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 nu s-a realizat pe deplin scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv recuperarea totală a diminuării de 25% prevăzute de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, astfel că în patrimoniul reclamantei există în continuare un drept de creanță, scadent lunar și nerecuperat?“. Respingând, ca inadmisibilă, sesizarea, Înalta Curte a reținut, la paragraful 74 al acestei decizii, că interpretarea dată art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin Decizia sa nr. 21/2013, lămurește aspecte care vizează inclusiv baza de calcul pentru etapa a doua a majorărilor și, implicit, situația premiului anual. … 19.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber „Finanțe“ Alba în Dosarul nr. 4.136/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Ioana Marilena Chiorean<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește