DECIZIA nr. 765 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Alexandru Petronel-Iulian și Alexandru Ileana în Dosarul nr. 945/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.478D/2019. … 2.<!–>La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea din 12 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 945/1/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Alexandru Petronel-Iulian și Alexandru Ileana într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva Deciziei din 26 martie 2019 a Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, prin care au fost respinse cererea privind interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, precum și cererea privind constatarea nulității procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorți a judecătorilor în Biroul Electoral Județean Călărași din data de 22 martie 2019 și prin care s-a solicitat reluarea tragerii la sorți. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece restrâng accesul la justiție, contrar dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Autorii excepției mai susțin că, în calitate de judecători, aveau dreptul să fie trași la sorți în mod corect și că au dreptul de a contesta procesul-verbal privind rezultatele tragerii la sorți, fiind persoane interesate. Arată, de asemenea, că prevederile de lege criticate nu instituie o cale de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central atunci când soluționează o contestație împotriva procesului-verbal de învestitură a Biroului Electoral Județean. În opinia autorilor excepției, li se încalcă dreptul de acces la o instanță și la exercitarea căilor de atac, întrucât Biroul Electoral Central, având în componență membri ai partidelor politice și reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente, nu întrunește condițiile de independență și imparțialitate pentru a fi considerat o instanță judecătorească. În consecință, autorii excepției consideră că prin eliminarea posibilității exercitării căii de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central se încalcă accesul la justiție, contrar dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.–>Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal constată că excepția este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar sub aspectul temeiniciei excepției apreciază că excepția este neîntemeiată. Instanța judecătorească reține că petenții au indicat neconstituționalitatea art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 fără a aduce o motivare concretă, exactă, din care să rezulte legătura textelor criticate cu speța dedusă judecății, în sensul în care declararea respectivelor texte de lege ca neconstituționale să poată influența soluționarea cauzei. Mai arată că, din economia textului de lege a cărui neconstituționalitate este invocată, rezultă clar care sunt categoriile de persoane care pot iniția o cale de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central. Prin urmare, instanța judecătorească apreciază că nu este încălcat accesul la justiție, astfel cum susțin petenții. De altfel, jurisprudența Curții Constituționale este constantă în această materie, instanța de contencios constituțional reținând că accesul la justiție nu este un drept absolut, acesta fiind supus unor limitări. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat, de asemenea, că orice restricție este admisă atât timp cât nu se aduce atingere dreptului de acces la un tribunal, în substanța sa, statul dispunând în acest sens de o marjă de apreciere. … 7.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>9.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare. Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepției și a considerentelor actului de sesizare, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007, urmând a reține ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, având următorul cuprins:(1)–>Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale dintre acestea, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.(2)<!–>Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. … 11.–>În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Sunt invocate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 12.<!–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, criticile de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 21 și 129 din Constituție, având în vedere că prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007 stabilesc limitativ subiectele de drept care pot formula contestații cu privire la modul de formare și componența birourilor electorale, fără a recunoaște și altor persoane interesate dreptul de a formula asemenea contestații și de a exercita căi de atac. … 13.–>Curtea reiterează, în acord cu jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), că accesul liber la justiție presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție. De asemenea, accesul la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, care recunoaște posibilitatea oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Curtea Constituțională a mai reținut (spre exemplu, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual – nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 14.<!–>În același timp, Curtea reține că nicio dispoziție din Legea fundamentală nu prevede obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. De asemenea, art. 129 din Constituție nu prevede obligativitatea instituirii căilor de atac în toate cazurile, ci folosirea de către părți și de Ministerul Public a căilor de atac stabilite prin lege (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 23 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004). … 15.–>De asemenea, în jurisprudența sa în materie electorală, Curtea Constituțională a reținut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerității în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, și Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005). … 16.<!–>Pornind de la aceste considerente de principiu, Curtea reține că stabilirea subiectelor de drept care au posibilitatea de a formula contestații cu privire la modul de formare și componența birourilor electorale se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit cărora „prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. Într-adevăr, subiectele de drept care pot formula contestații sunt limitativ prevăzute de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, care consacră acest drept pentru potențialii competitori electorali, și anume: partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale, precum și candidații independenți. O asemenea reglementare este justificată atât prin prisma interesului direct și actual pe care competitorii electorali îl au în legătură cu derularea procesului electoral menit să asigure desfășurarea unor alegeri corecte, cât și de necesitatea organizării operaționale a organismelor electorale, în contextul în care perioada electorală presupune organizarea și desfășurarea cu celeritate a procedurilor electorale. … 17.–>În continuare, în ceea ce privește critica referitoare la lipsa unei căi de atac împotriva deciziilor pronunțate de biroul electoral superior cu privire la soluționarea contestațiilor împotriva modului de formare și componența birourilor electorale, Curtea reține că stabilirea caracterului definitiv al deciziei biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituțional. Astfel cum s-a arătat mai sus, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege, iar, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Or, organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale constituie o astfel de situație specială, avându-se în vedere necesitatea desfășurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operațiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale. De altfel, aplicarea în această materie a normelor de drept comun ar conduce, practic, la împiedicarea desfășurării alegerilor. Prin urmare, dispozițiile legale nu îngrădesc, ci, dimpotrivă, garantează accesul la o cale de atac, cea a contestației, soluționată, în cadrul unei proceduri speciale, de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice și transparente (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză). … 18.<!–>Astfel, Curtea reține că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere desfășurarea cu celeritate a procesului electoral, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European. … 19.–>Așa fiind, Curtea constată că art. 32 din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind accesul liber la justiție și nici, așa cum susțin autorii excepției, art. 129 din Constituție privind folosirea căilor de atac, prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 20.<!–>În final, Curtea precizează că invocarea dispozițiilor art. 148 din Constituție privind integrarea în Uniunea Europeană nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate atât timp cât autorii nu indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins încălcată. … 21.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Petronel-Iulian și Alexandru Ileana în Dosarul nr. 945/1/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Simina Popescu-Marin–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește