DECIZIA nr. 778 din 18 noiembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 28 martie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 3REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 258 05/05/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 8REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 363 07/05/2015
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 732 16/12/2014
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 603 06/10/2015
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 553 16/07/2015
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 363 07/05/2015
ART. 12REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005 ART. 9
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 258 05/05/2016
ART. 21REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 3
ART. 23REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 17 05/10/2015
ART. 25REFERIRE LACOD PR FISCALĂ 20/07/2015
ART. 25REFERIRE LALEGE 241 15/07/2005
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu<!–> – președinte–>
Cristian Deliorga<!–> – judecător–>
Marian Enache<!–> – judecător–>
Daniel Marius Morar<!–> – judecător–>
Mona-Maria Pivniceru<!–> – judecător–>
Gheorghe Stan<!–> – judecător–>
Livia Doina Stanciu<!–> – judecător–>
Elena-Simina Tănăsescu<!–> – judecător–>
Varga Attila<!–> – judecător–>
Daniela Ramona Marițiu<!–> – magistrat-asistent–>

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Rodica Lazăr (fostă Sevciuc) în Dosarul nr. 561/117/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.886D/2019.2.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.<!–>Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 746D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Florin Șerban în Dosarul nr. 5.624/30/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală.4.–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. 5.<!–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 746D/2020 la Dosarul nr. 2.886D/2019, care a fost primul înregistrat.6.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că instanța de contencios constituțional a analizat constituționalitatea dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 258 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, constatând că acestea sunt constituționale.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>7.–>Prin Încheierea din 8 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 561/117/2015, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de Rodica Lazăr (fostă Sevciuc) cu ocazia soluționării unei cauze penale.8.<!–>Prin Încheierea din 12 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.624/30/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005, excepție ridicată de Florin Șerban cu ocazia soluționării unei cauze penale.9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia, făcând referire la elemente ale situației de fapt, apreciază că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc un prag în euro (și nu în lei) în ceea ce privește formele agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală, sunt neconstituționale deoarece sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate, având în vedere că nu se poate determina cu exactitate la ce curs valutar se referă legiuitorul în ipoteza unei perioade infracționale mai lungi. Arată că infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune care se manifestă obiectiv prin modificarea/alterarea/falsificarea sau distrugerea unor documente contabile, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat sau, după caz, bugetelor locale. Deși activitatea contabilă a contribuabililor din România se ține în moneda națională, dispozițiile criticate sancționează fapte de evaziune fiscală în care prejudiciul produs este exprimat într-o monedă străină (euro). Invocă Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, și Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015.10.<!–>Susțin că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul legalității, previzibilității, clarității și accesibilității și la dreptul la un proces echitabil. În ceea ce privește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale, fac referire la cele reținute prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragraful 23, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 24 și 25, și Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015. De asemenea, invocă jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Cauza Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Cauza Rotaru împotriva României (paragraful 52), Cauza Sissanis împotriva României (paragraful 66), și Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34). 11.–>Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune de prejudiciu, având ca urmare imediată producerea unei pagube la bugetul de stat, și se consumă la momentul producerii prejudiciului. Din perspectiva cursului valutar aplicabil, instanța judecătorească apreciază că singura posibilitate de stabilire a întinderii prejudiciului, care să respecte principiul legalității incriminării (în sensul clarității, preciziei, accesibilității și previzibilității normei), este calcularea acestuia prin aplicarea cursului valutar la momentul săvârșirii (consumării) faptei. Mai mult, existența și întinderea prejudiciului este atributul exclusiv al instanței de judecată care soluționează acțiunea civilă în raport cu probele aflate la dosar. Susține că nemulțumirile inculpatei legate de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate și nu pot fi cenzurate pe calea controlului de constituționalitate exercitat la instanța de control constituțional.12.<!–>Curtea de Apel Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005, pedeapsa se majorează în cazul în care s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, respectiv 500.000 de euro, în echivalentul monedei naționale. Calculul prejudiciului prin raportare la un curs valutar de la data comiterii faptei este un criteriu obiectiv, astfel că nu se poate vorbi de o imprevizibilitate a normei.13.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,–><!–>
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>15.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu următorul conținut:(2)<!–>Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.(3)–>Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.“17.<!–>Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul român, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, și art. 23 alin. (12), care consacră principiul legalității incriminării. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc un prag în euro (și nu în lei) în ceea ce privește formele agravate ale infracțiunii de evaziune fiscală, sunt neconstituționale deoarece sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate, având în vedere că nu se poate determina cu exactitate la ce curs valutar se referă legiuitorul.19.<!–>Se observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, din aceeași perspectivă, prin Decizia nr. 258 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016.20.–>Cu acel prilej, Curtea a observat că, în doctrină, s-a arătat că încălcarea unei norme de drept penal de către o persoană dă naștere unui raport juridic de conflict între subiectul activ (persoana sau persoanele care au săvârșit, în calitate de autori, instigatori sau complici, o infracțiune fapt consumat ori o tentativă pedepsibilă), pe de o parte, și subiectul pasiv al infracțiunii, care este statul, ca reprezentant al societății, pe de altă parte. Astfel, din acest moment se naște dreptul statului de a-l trage la răspundere penală pe cel ce a săvârșit fapta penală, de a-i aplica o pedeapsă și de a-l sili să o execute.21.<!–>Curtea a reținut că, potrivit art. 3 din Codul penal, „legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare“. Aceasta presupune că legea penală nu se aplică faptelor comise înainte de intrarea ei în vigoare și nici faptelor săvârșite după ieșirea ei din vigoare, aspecte care, la nivel constituțional, se traduc în reglementarea principiului neretroactivității și al legalității. Curtea a constatat că, în baza principiului activității legii penale, consacrat de art. 3 din Codul penal, legea penală are putere de a se aplica de la data nașterii raportului juridic penal de conflict, precum și la data soluționării lui pe cale judecătorească. Astfel, legea penală își produce efectele juridice pe perioada cât este activă, ceea ce presupune că faptelor care se săvârșesc cât timp legea penală este în vigoare li se aplică această lege, cu excepția aplicării retroactive a legii penale mai favorabile.22.–>În ceea ce privește legea penală aplicabilă unei fapte, Curtea a reținut că aceasta trebuie să respecte anumite cerințe pentru a fi respectat principiul legalității incriminării. Aceasta trebuie să fie clară, previzibilă, astfel încât orice persoană să își poată da seama dacă acțiunea sau inacțiunea interzisă sau ordonată intră sub incidența sa, și accesibilă, ceea ce presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoștință de existența și conținutul normei penale.23.<!–>În continuare, Curtea a observat că infracțiunile de evaziune fiscală sunt infracțiuni de prejudiciu, acestea având ca urmare imediată producerea unei pagube bugetului general consolidat, aceste infracțiuni consumându-se în momentul în care s-a produs rezultatul prevăzut în norma de incriminare. Infracțiunile de evaziune fiscală fiind infracțiuni de prejudiciu, momentul nașterii prejudiciului este momentul comiterii faptei, această împrejurare având consecințe în ceea ce privește cursul valutar aplicabil. Astfel, Curtea a constatat că stabilirea întinderii prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală produce consecințe asupra încadrării juridice a faptei, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi posibilitatea de exercitare a cauzei de nepedepsire/de reducere a pedepsei, prevăzută de art. 10 din Legea nr. 241/2005, sau asupra întinderii măsurilor asigurătoare aplicate în vederea recuperării prejudiciului.24.–>Din perspectiva cursului valutar aplicabil, Curtea a observat că singura posibilitate care respectă cerințele mai sus arătate este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar de la momentul săvârșirii faptei. Luarea în considerare și aplicarea unui curs valutar valabil în alt moment – momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizării instanței de judecată – ar determina o imprevizibilitate a normei și, posibil, o îngreunare a situației făptuitorului. Totodată, ar echivala cu posibilitatea alegerii în mod aleatoriu, fără niciun criteriu obiectiv, a cursului valutar, curs necunoscut de făptuitor la data săvârșirii infracțiunii, ceea ce ar determina imposibilitatea acestuia de a-și norma conduita.25.<!–>Totodată, Curtea a apreciat că trebuie distins între latura penală și latura civilă a procesului penal. În ceea ce privește prejudiciul ce interesează în soluționarea laturii civile a procesului penal în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, Curtea a observat că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, a statuat că în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005 instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală.26.–>În ceea ce privește prejudiciul ce interesează în soluționarea laturii penale a procesului în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală, Curtea a apreciat că, în general, acesta este constatat de către organele fiscale prin actele de control pe care le întocmesc, iar, ulterior, acesta este stabilit prin raportul de constatare fiscală sau raportul de expertiză contabilă/fiscală. Totodată, în baza probelor, instanța de judecată se va pronunța asupra existenței și întinderii acestuia. Curtea a reținut că există posibilitatea ca prejudiciul ce va fi stabilit de instanța de judecată prin soluționarea acțiunii civile să fie superior prejudiciului stabilit în cursul urmăririi penale – cu incidență și asupra laturii penale a procesului -, deoarece, în intervalul de timp cuprins între finalizarea fazei de urmărire penală și pronunțarea unei soluții definitive în cauză, prejudiciul va spori prin adăugarea dobânzilor și a penalităților de întârziere.27.<!–>Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.28.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Rodica Lazăr (fostă Sevciuc) în Dosarul nr. 561/117/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și de Florin Șerban în Dosarul nr. 5.624/30/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția penală și constată că dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori și Curții de Apel Timișoara – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU –>
Magistrat-asistent, <!–>
Daniela Ramona Marițiu–>
–-<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters