DECIZIA nr. 846 din 12 decembrie 2019

<!–>Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.–>1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. VIII, capitolul I, litera A, punctul I, tabelul de la lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ale art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Ioana Bădărău, Raluca Iuliana Nae, Ionuț Petrescu, Cristina-Theodora Petrescu, Teodora Sîrbulescu și Claudiu-Dorian Staicu în Dosarul nr. 11.823/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.371D/2018. … 2.–>La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, doamna avocat Ștefania Stanciu, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Ministerul Transporturilor, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.<!–>Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au transmis, la dosar, note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorilor excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. În acest sens, face referire la argumentele expuse pe larg în notele scrise depuse la dosarul cauzei și susține, în esență, că stabilirea prin prevederile legale criticate a nivelului de salarizare pentru funcția publică de manager public a determinat, în realitate, începând cu ianuarie 2018, o diminuare salarială în cuantum de aproximativ 14%, contrară dispozițiilor constituționale care stabilesc dreptul fundamental la salariu. Subliniază că, având în vedere importanța socială a muncii managerilor publici și în raport cu contextul economic favorabil, invocat de legiuitor în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, diminuarea veniturilor salariale ale managerilor publici apare ca nejustificată. … 5.<!–>Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și precizează că legiuitorul este suveran în a aprecia asupra salarizării personalului plătit din fonduri publice. Arată că aspectele de interpretare și aplicare a legii excedează controlului de constituționalitate. …
CURTEA,–><!–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:–>6.<!–>Prin Sentința civilă nr. 5.288 din 11 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 11.823/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor din anexa nr. VIII, capitolul I, litera A, pct. I. tabelul de la lit. f) la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, referitoare la salariul de bază stabilit pentru gradația 0 pentru managerii publici, precum și ale art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Bădărău, Raluca Iuliana Nae, Ionuț Petrescu, Cristina-Theodora Petrescu, Teodora Sîrbulescu și Claudiu-Dorian Staicu, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 7.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie o diferențiere a sporului acordat pentru personalul care gestionează fonduri europene față de cel acordat personalului care desfășoară activitate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Astfel, conform art. 16 din același act normativ, personalul din echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, în timp ce, conform art. 17 din același act normativ, personalul care gestionează fonduri europene beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcției/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 35%, deși ambele categorii de personal desfășoară activitate în condiții similare, având responsabilități similare în gestionarea fondurilor europene. Cu toate acestea, se stabilește în mod diferențiat nivelul maxim al majorării salariale ce poate fi acordată acestor categorii de personal. … 8.<!–>De asemenea, autorii excepției susțin că prevederile cuprinse în tabelul de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, prin nivelul stabilit pentru funcțiile publice specifice de manager public, încalcă art. 16 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din Constituție. Nivelul stabilit pentru gradația „0“ pentru managerii publici nu a avut în vedere salariile aflate în plată la data adoptării actului normativ, astfel încât începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este posibilă menținerea drepturilor salariale câștigate. Mai mult decât atât, acest nivel nu permite ca pentru această categorie de salariați să fie acordată majorarea de 25% prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, constituind o premisă de aplicare diferențiată a unui act normativ a cărui aplicabilitate trebuie să fie generală. Sub aspectul salarizării, se creează astfel o discriminare a managerilor publici în raport cu alte categorii de personal salarizate din fondurile publice care au primit majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 9.–>Autorii excepției subliniază că, raportat la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, prin valoarea stabilită pentru salariul de bază pentru managerii publici, s-au creat premisele aplicării diferențiate a prevederilor legale referitoare la menținerea în plată a drepturilor salariale anterioare și majorarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2018. Astfel, prin stabilirea nivelurilor din anexa nr. VIII, capitolul I, litera A, punctul I, tabelul de la litera f), fără a se ține cont de salariile aflate în plată la data de 31 decembrie 2017, s-a urmărit în fapt diminuarea salariilor pentru manageri publici, nefiind posibilă aplicarea prevederilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la acordarea începând cu 1 ianuarie 2018 a unei majorări salariale de 25%, iar față de prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a impus, în fapt, o reducere salarială. Încă de la elaborarea sa, actul normativ nu a acordat posibilitatea aplicării sale uniforme și pentru managerii publici. … 10.<!–>Invocând principiile care stau la baza reglementării sistemului de salarizare, prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, autorii susțin că importanța socială a muncii depuse de către managerii publici, stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public, a fost redusă chiar sub nivelul celei a consilierilor având gradul profesional superior. Astfel, doar pentru managerii publici având gradul profesional superior valoarea salariului de bază este mai mare decât cea a consilierului având gradul profesional superior, însă doar cu aproximativ 4%, în timp ce pentru gradul profesional principal, managerul public are stabilit un nivel al salariului de bază cu aproximativ 5% sub nivelul celui pentru consilierul având gradul profesional superior. În cazul gradului profesional asistent, managerul public are stabilit un nivel al salariului de bază cu aproximativ 10% sub nivelul celui pentru consilierul având gradul profesional superior. Astfel, prevederile de lege criticate stabilesc o ierarhizare ce pune funcția de manager public într-o poziție inferioară celei de consilier cu gradul profesional superior. … 11.–>Autorii susțin, de asemenea, încălcarea dreptului fundamental la muncă, ce are un conținut complex, incluzând dreptul la salariu, de vreme ce în cazul autorilor excepției a intervenit o diminuare salarială prin raportare la limita stabilită de textul de lege criticat. Această diminuare salarială nu respectă cerințele expres prevăzute de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. Se invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010. Diminuarea salarială nu poate fi justificată nici prin prisma expunerii de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, care nu pleacă de la premisa existenței unei situații de criză, ci, din contră, de la ideea că salariile din domeniul public vor fi majorate începând cu data de 1 ianuarie 2018 cu 25%. … 12.<!–>Mai mult decât atât, având în vedere faptul că au mai existat situații în care nivelurile salariului de bază pentru gradația „0“ a fost stabilit într-o modalitate care conducea la diminuări salariale, situații printre care se numără și cea a managerilor publici, Legea-cadru nr. 153/2017 a fost modificată prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În cuprinsul Expunerii de motive a acestui act normativ se menționează în mod expres că „având în vedere faptul că în anul 2018 drepturile salariale vor fi stabilite având la bază drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017 și ținând seama că neefectuarea corecțiilor ar conduce la stabilirea unor drepturi salariale mai mici pentru anumite categorii de personal bugetar, se impune adoptarea de urgență a proiectului de act legislativ“. Cu alte cuvinte, se recunoaște, pe de o parte, faptul că este necesară o raportare începând cu luna ianuarie 2018 la drepturile salariale din luna decembrie 2017, precum și faptul că trebuie remediate acele situații în care intervin diminuări salariale, cum este și situația autorilor excepției. … 13.–>Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției invocate, având în vedere împrejurarea că prevederile a căror neconstituționalitate se invocă nu sunt de natură să creeze discriminări, fiind aplicabile în cazul tuturor persoanelor aflate într-o situație identică – și anume funcționari publici din cadrul instituției pârâte. În același timp, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului, politica de salarizare – în sensul de a stabili cuantumul salariilor, indemnizațiilor și sporurilor acordate diverselor categorii de salariați plătiți din fonduri publice. … 14.<!–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorii excepției, susținerile avocatului autorilor excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:<!–>16.–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.<!–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, modificate prin articolul unic pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017, care au următorul cuprins: „Personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de bază cu până la 75%, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 35%.“De asemenea, obiect al excepției îl constituie prevederile cuprinse în tabelul de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, modificate prin art. I pct. 14 din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, care a introdus, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017, pct. 23^11, stabilind funcțiile publice specifice de manager public, nivelul studiilor, salariul de bază pentru gradația „0“ și coeficientul specific acestor funcții.–> … 18.<!–>În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 19.–>Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că aceste norme instituie reguli privind drepturile salariale pentru gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene, în sensul majorării salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 35%. Curtea reține că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt criticate prin prisma diferențierii majorării salariale acordate pentru personalul care gestionează fonduri europene față de cea acordată personalului pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Curtea precizează că cele două categorii de personal invocate de autorii excepției reprezintă categorii juridice distincte, care nu se află în aceeași ipoteză juridică și, prin urmare, în mod obiectiv și rezonabil, tratamentul juridic stabilit nu poate fi decât diferit. … 20.<!–>Totodată, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri și alte drepturi salariale la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente ori drepturi salariale, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și Decizia Curții Constituționale nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010). … 21.–>În consecință, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. … 22.<!–>Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în tabelul de la litera f), punctul I, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că aceste norme stabilesc salarizarea, la nivelul anului 2022, pentru funcțiile publice specifice de manager public. Analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, Curtea reține că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată, drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 23.–>În privința modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că acestea se stabilesc potrivit dispozițiilor acestei legi și anexelor la legea-cadru, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din lege, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se vor stabili, pentru toate funcțiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. … 24.<!–>În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38“. … 25.–>În acest context normativ, Curtea constată că stabilirea unei anumite valori a salariului de bază pentru managerii publici pentru anul 2022 are un caracter tehnic, integrat concepției legislative de creare a unui sistem de salarizare prin care să se regleze în timp disfuncționalitățile existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, inclusiv prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. Cu alte cuvinte, o asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în Expunerea de motive a legii-cadru, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“. … 26.<!–>În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 27.–>De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 28.<!–>Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). În consecință, stabilirea, prin lege, a unei anumite valori a salariilor de bază plătite managerilor publici, angajați din fonduri publice, nu are semnificația încălcării dreptului fundamental la salariu. … 29.–>În raport cu cele enunțate și aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale, inclusiv în cazul managerilor publici, personal plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 30.<!–>Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dreptul fundamental la salariu, Curtea reține că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 31.–>În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, în cazul autorilor excepțiilor care au calitatea de manageri publici, invocate prin prisma art. 16 din Constituție, Curtea constată că prevederile anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I tabelul de la lit. f) dinLegea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, fiind aplicabile, în mod egal și nediscriminatoriu, tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice. … 32.<!–>Pe de altă parte, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată prin invocarea unei inegalități de tratament juridic sub aspectul salarizării prin raportare la alte categorii de personal plătit din fonduri publice, de vreme ce situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20). … 33.–>În plus, Curtea precizează că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin Legea-cadru nr. 153/2017, apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, stabilind că: „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.“ … 34.<!–>În fine, Curtea precizează că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 35.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Bădărău, Raluca Iuliana Nae, Ionuț Petrescu, Cristina-Theodora Petrescu, Teodora Sîrbulescu și Claudiu-Dorian Staicu în Dosarul nr. 11.823/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și cele cuprinse în tabelul de la lit. f), punctul I, litera A, capitolul I, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Simina Popescu-Marin–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește