DECIZIA nr. 86 din 27 februarie 2018

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:–>4.<!–>Prin Decizia nr. 124 din 1 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Elit – S.R.L. din Cugir, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt neconstituționale în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) și (2) și art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, și care sunt limitele acestei verificări, având în vedere și faptul că aceste creanțe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică. Astfel, în măsura în care dispozițiile criticate se interpretează în sensul că „administratorul judiciar nu are atribuția de a verifica pe fond creanțele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în fața instanței specializate“, acestea contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5),art. 11,art. 16 alin. (1),art. 20,art. 61 alin. (1) teza a doua și art. 124 alin. (3), precum și celor ale art. 1 alin. (1) și (2) din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.<!–>În acest sens se susține că, din analiza prevederilor criticate, reiese că legiuitorul a instituit regula verificării tuturor creanțelor pentru care s-a formulat cerere de admitere la masa credală, stabilind ca acestea să fie supuse procedurii de verificare prevăzute de legea specială, exceptând hotărârile judecătorești executorii și hotărârile arbitrale executorii, pentru care nu se aplică procedura de verificare. Totodată, a exceptat de la regula verificării și o altă categorie de creanțe, respectiv creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu care nu a fost contestat în termenele prevăzute în legile speciale, și anume actele administrativ-fiscale emise în mod unilateral și în regim de putere publică, de către instituțiile bugetare abilitate să perceapă impozite și taxe sau alte venituri la bugetul de stat, cu respectarea a două condiții: acele acte să poată constitui titlu executoriu, conform legilor speciale, și să nu fie contestate în termenele prevăzute de legile speciale. … 7.–>Ca atare, având în vedere scopul legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv acela de instituire a unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitoarei în insolvență, precum și principiile care stau la baza acestei proceduri, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul nu a instituit și alte excepții de la procedura de verificare reglementată la art. 106 din aceeași lege. … 8.<!–>Așadar, prin lege nu s-au exceptat de la regula verificării de către administratorul judiciar creanțele bugetare din titluri executorii, contestate în termenul legal, ci numai cele din titluri executorii necontestate. Or, interpretarea legii, dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 18 aprilie 2016, este, în fapt, o adăugare la lege. … 9.–>În contextul criticilor de neconstituționalitate se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la prevederile constituționale invocate în susținerea excepției, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 10.<!–>Curtea de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Această opinie este în concordanță cu cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, deoarece o interpretară contrară ar fi în contradicție cu principiul constituțional privind unicitatea căilor de atac. Mai mult, nu se realizează o reglementare pozitivă, ci, dimpotrivă, o atare interpretare este impusă de considerente ce țin de nevoia de a se respecta exigențele art. 126 alin. (6) din Constituție. … 11.–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.<!–>Guvernul arată că hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are scopul de crea un mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la crearea unei jurisprudențe naționale predictibile, care să răspundă așteptărilor rezonabile ale justițiabililor și, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac, astfel cum se precizează chiar în expunerea de motive a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, prin scopul său de a preîntâmpina o practică neunitară, hotărârea prealabilă nu poate aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. Totodată, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în raport cu art. 146 din Constituție și cu dispozițiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având în vedere competențele instanței de contencios constituționale, care sunt expres și limitativ prevăzute de lege. … 13.–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. …
CURTEA,<!–>–>examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Elit – S.R.L. din Cugir în Dosarul nr. 4.036/107/2014/a6 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 105 alin. (1) și (2) și ale art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește