DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 15 iunie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 32
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 3REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 32
ART. 4REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 4REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 5REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 6REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 7REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 8REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 8REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 9REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 10REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 10REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 32
ART. 11REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 12REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 13REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 14REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 16REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 52
ART. 16REFERIRE LAOG (R) 137 31/08/2000 ART. 2
ART. 16REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 16REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 23
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 657 17/10/2019
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 310 07/05/2019
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 755 16/12/2014
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 681 13/11/2014
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 366 25/06/2014
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 164 12/03/2013
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 685 28/06/2012
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 573 03/05/2011
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 476 08/06/2006
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 86 27/02/2003
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 17REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 32
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 20 24/01/2002
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 156 15/05/2001
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 62 21/10/1993
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 18REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 18REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 18REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 32
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 21REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 21REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 23REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 25REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 28REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE 562 07/12/2004 ART. 10
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 562 07/12/2004 ART. 10
ART. 28REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 29REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 30REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 32REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 33REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 33REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 31
ART. 34REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 35REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 36REFERIRE LALEGE 288 29/11/2018
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 38REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 29 03/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 12 19/06/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

1.<!–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Raul Adrian Șandru în Dosarul nr. 1.011/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Marian Enache în Dosarul nr. 778/118/2020 al Tribunalului Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal, de Steliana-Maria Moldovan în Dosarul nr. 3.595/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Andrei Atănăsoaie în Dosarul nr. 2.509/86/2019 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Janina Teodorescu și de Viorel-Laurențiu Olaru în dosarele nr. 775/118/2020 și nr. 873/118/2020 ale Tribunalului Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.075D/2019, nr. 728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr. 2.337D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, conexate.2.–>Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 decembrie 2021, în prezența avocatului autoarei excepției în Dosarul nr. 1.301D/2020, doamna Simona Elena Sferle, din cadrul Baroului Cluj și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru lămuriri suplimentare asupra problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 19 ianuarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea a decis amânarea pronunțării pentru data de 27 ianuarie 2022, când pentru același motiv, Curtea a decis amânarea pronunțării pentru data de 23 februarie 2022. La această dată, având în vedere imposibilitatea constituirii cvorumului legal de ședință, potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 3 martie 2022, când a decis cele ce urmează.
CURTEA,<!–>–>
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:<!–>3.–>Prin Încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.011/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Raul Adrian Șandru cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“.4.<!–>Prin Încheierea din 5 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 778/118/2020, Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Marian Enache întro cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 6.08.2019, până la achitarea integrală a creditului“.5.–>Prin Încheierea din 28 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.595/117/2019, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de Steliana-Maria Moldovan într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici statutari (acordarea compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratei/a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar).6.<!–>Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.509/86/2019, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4) din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de Adrian Andrei Atănăsoaie cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratei/a unei fracțiuni din rata aferentă creditului ipotecar contractat.7.–>Prin Sentința civilă nr. 1.268 din 8 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 775/118/2020, Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de Janina Teodorescu într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 6.08.2019, până la achitarea integrală a creditului“.8.<!–>Prin Sentința civilă nr. 1.225 din 2 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 873/118/2020, Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018. Excepția a fost ridicată de Viorel-Laurențiu Olaru într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 13.09.2019, până la achitarea integrală a creditului“.9.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie un tratament discriminatoriu, pe criteriul averii, pentru polițiștii care înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 au achiziționat o locuință, prin credit bancar, cu plata în rate, în localitatea unde se află sediul unității la care sunt încadrați, față de polițiștii care au încheiat asemenea contracte ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.10.<!–>Se arată că prevederile de lege criticate reglementează, în mod efectiv, modalitatea de exercitare a dreptului recunoscut polițistului prin art. 32 din Legea nr. 360/2002, de a fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii. Însă, deși acest drept a fost recunoscut încă din anul 2002, de abia prin Legea nr. 288/2018 a fost reglementată procedura efectivă de ajutorare, însă doar pentru categoria polițiștilor care, la data intrării în vigoare a legii, locuiau cu chirie și primeau compensație pentru chirie, rămânând în afara schemei de ajutor polițiștii care au achiziționat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 o locuință prin credit bancar, cu plata în rate, în localitatea în care are sediul unitatea la care sunt încadrați. Acest tratament diferențiat este discriminatoriu și nejustificat, deoarece nu are la bază condițiile în care se desfășoară munca polițiștilor, ci starea patrimonială a acestora la data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.11.–>Astfel, deși toți polițiștii se află în aceeași situație juridică, de salariați cu drept de a primi ajutor la achiziționarea unei locuințe, totuși aceștia primesc un tratament juridic diferențiat doar pe criteriul momentului la care a apărut metodologia aplicării dreptului (intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018). Se arată că nu există nicio diferență semnificativă patrimonială între cel care a contractat o locuință cu plata în rate cu câteva luni înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 și cel care a contractat imediat după intrarea în vigoare a acestui act normativ. Cu toate acestea, unul primește ajutor social financiar de la stat, iar celălalt nu. De asemenea, dacă singurul raționament care duce la neacordarea acestui sprijin este acela că polițiștii au avut proasta inspirație de a proceda la contractarea unui credit înaintea intrării în vigoare a textului de lege criticat, reiese fără niciun dubiu că aceștia sunt pur și simplu excluși de la acordarea acestui drept și sprijinul despre care vorbește legiuitorul, și anume acela de a construi sau cumpăra o locuință, nu va fi niciodată acordat. Se mai susține, că prin sintagma „care contractează un credit“, din cuprinsul prevederilor legale criticate, se încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care acordarea beneficiului în funcție de data contractării creditului, înainte sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, este discriminatorie și arbitrară. Sintagma „care contractează un credit“ creează o diferențiere între cei care, din diferite motive obiective, au contractat un credit pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în vigoare a legii și cei care au contractat un credit după intrarea în vigoare a legii; or, diferențierea operată doar pe baza acestui criteriu nu este obiectivă și nu justifică tratamentul juridic diferențiat aplicat. Deși ambele categorii îndeplinesc cumulativ condițiile de acordare a acestui beneficiu, respectiv nu dețin în proprietate un alt imobil, nu au deținut vreunul anterior, au un contract de credit în derulare destinat achiziționării unui imobil și nu au mai beneficiat de acest drept până în momentul solicitării, în realitate, tratamentul juridic în privința acordării acestui drept este diferit. Pe de altă parte, sintagma „contractează un credit are tendința de a induce în eroare, existând astfel probabilitatea ca cei care pun în aplicare legea să îi dea un înțeles greșit, în sensul că vor acorda acest beneficiu doar celor care contractează un credit după intrarea în vigoare a legii. În aceste condiții, se limitează sfera de aplicare a beneficiului numai la o anumită categorie de persoane, fără a exista o justificare obiectivă și rațională în acest sens.12.<!–>Se mai arată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 288/2018, scopul urmărit este unul foarte clar, acela de a veni în ajutorul polițiștilor care îndeplinesc cumulativ criteriile stabilite de lege, iar dacă aceste criterii sunt îndeplinite atât de cei care au contractat creditul înaintea intrării în vigoare a legii, cât și de cei care au contractat creditul ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a legii, dreptul la compensație poate fi acordat atât actualilor beneficiari ai compensației lunare pentru chirie, cât și potențialilor beneficiari.13.–>Se subliniază că solicitările formulate nu sunt în sensul de a aplica prevederile legale retroactiv, deoarece nu se pretinde a fi achitată contravaloarea ratelor pe perioada cuprinsă între momentul contractării creditului și momentul intrării în vigoare a legii, ci de la momentul îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru acordarea acestui drept, astfel cum a fost stabilit prin Legea nr. 288/2018.14.<!–>Distinct, se invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normei criticate, sens în care se arată că scopul urmărit de legiuitor, astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 288/2018, a fost acela de a fideliza cadrele din Poliția Română față de valorile și principiile statului român și ale Uniunii Europene, în spiritul unei deserviri cât mai competente și adecvate a cetățeanului, sens în care s-a propus ca suma compensatorie acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate să poată fi utilizată de către acestea fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei (fracțiunii de rată) pe care o plătesc pentru achiziția unei locuințe. Cu toate acestea, textul de lege aprobat de Parlament este lipsit de caracterul clar și previzibil, dând naștere în practică la soluții diferite. Astfel, neclaritatea legislativă apare în situația în care este îndepărtat de la aplicarea acestei măsuri de sprijin polițistul care achită ratele unui contract de credit încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, respectiv acel polițist care anterior nu îndeplinea criteriile pentru acordarea măsurii de sprijin a achitării unei părți din chirie, având deja în derulare un contract de credit cu rate.15.–>Se susține că textul art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 este deficitar, deoarece în conținutul acestuia sunt reglementate două condiții, astfel cum rezultă din sintagmele „care îndeplinește condițiile de acordare“ și „care contractează un credit ipotecar/imobiliar“. Este evident că, dacă se contractează un credit ipotecar/imobiliar, se obține dreptul de proprietate asupra acelei locuințe, astfel încât nu pot fi îndeplinite condițiile de acordare a compensației pentru chirie, deoarece ele impun inexistența unui drept de proprietate. Astfel, tehnica de redactare este deficitară, deoarece condițiile de acordare a compensației se exclud reciproc. Astfel, se lasă la latitudinea organelor de aplicare posibilitatea abuzivă de a decide cine beneficiază de compensația pentru plata ratei sau a unei fracțiuni de rată, iar în majoritatea cazurilor, aceste texte de lege sunt interpretate strict formalist, golind de esență rațiunea și spiritul reglementării. În practică, organele abilitate au interpretat textele de lege în sensul că, în ceea ce privește compensația lunară pentru chirie acordată potrivit art. 31 alin. (1^1)-(1^4) din Legea nr. 360/2002, aceasta nu poate fi acordată decât polițiștilor care încheie contracte de credit după intrarea în vigoare a legii, atât timp cât sunt respectate și celelalte condiții prevăzute de lege.16.<!–>În susținerea criticilor de neconstituționalitate privind încălcarea egalității în drepturi sunt invocate considerente din jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenție, ale art. 52 alin. (1) și (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.17.–>Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 31 alin. (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 sunt constituționale și nu încalcă principiul egalității, consacrat de dispozițiile art. 16 din Constituție. Instanța judecătorească reține că, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, paragraful 55, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, paragraful 23). Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții împotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60, Hotărârea din 16 martie 2010, pronunțată în Cauza Carson și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 61) (Decizia nr. 657 din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea Constituțională).18.<!–>Or, față de aceste statuări jurisprudențiale, instanța judecătorească reține că dispozițiile art. 31 alin. (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 instituie un drept de natură salarială începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 unei categorii expres determinate de polițiști, ceea ce echivalează cu exercitarea prerogativei Parlamentului, reglementată de Constituție. Neincluderea în categoria beneficiarilor acestui drept și a polițiștilor care sunt deja titularii unui drept de proprietate nu încalcă principiul egalității, deoarece nu are la bază un criteriu subiectiv sau aleatoriu, ci este justificată de existența unui criteriu obiectiv și rațional de diferențiere, respectiv situația materială a acestora, opțiunea legiuitorului fiind determinată de nevoia de susținere prioritară a polițiștilor care nu sunt titularii unui drept de proprietate și pentru care se suportă din bugetul de stat o sumă cu titlu de compensație pentru chirie. Pentru aceste motive, instanța apreciază că, prin dispozițiile legale menționate, nu se aduce atingere principiului consacrat de art. 16 din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.19.–>Tribunalul Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că sintagma „care contractează un credit“ din cuprinsul prevederilor de lege criticate este susceptibilă a fi neconstituțională în modalitatea încălcării în mod substanțial a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, sens în care conținutul normativ criticat ca fiind neconstituțional are aptitudinea, ca în anumite condiții particulare, să genereze o discriminare efectivă în cadrul categoriei beneficiarilor actului normativ, discriminare, cel puțin aparent, nejustificată din perspectiva scopului legiuitorului (ratio legis) care a fundamentat adoptarea dispoziției normative în modalitatea expusă anterior.20.<!–>Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, reținând că ceea ce s-a urmărit prin modificarea legislativă din anul 2018 a fost, în esență, încurajarea polițiștilor de a-și achiziționa o locuință, beneficiind de sprijin în acest sens cu suma care altminteri era plătită cu titlu de compensație lunară pentru chirie. Însă, prin modul de formulare a art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002, care face referire la polițiștii care îndeplinesc (la data cererii de acordare a acestui beneficiu) condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie, se ajunge la excluderea polițiștilor care aveau deja achiziționată o locuință, chiar cu credit ipotecar, respectiv ca aceștia să nu poată beneficia de acest sprijin, deoarece, deținând proprietatea asupra unei locuințe, nu mai îndeplinesc condiția de a avea dreptul la compensație lunară pentru chirie. Se creează astfel un tratament discriminatoriu pentru aceste persoane, fără a exista un motiv obiectiv suficient, respectiv tratamentul inegal nu poate fi justificat doar de momentul în timp al achiziționării locuinței. În situația particulară a reclamantei, discriminarea este cu atât mai evidentă, cu cât aceasta a beneficiat de compensația lunară cu titlu de chirie, până la momentul achiziționării imobilului. Chiar dacă la data dobândirii dreptului de proprietate reclamanta nu avea reprezentarea faptului că va primi un sprijin financiar pentru achitarea creditului imobiliar, acest drept trebuie recunoscut de la data cererii formulate către angajator, altfel aceasta se află într-o situație inegală față de un alt coleg care achiziționează, ulterior, imobilul.21.–>De altfel, în practică este dificil a se aprecia cum se poate aplica acest text în forma actuală, având în vedere dispozițiile art. 31 alin. (1^4) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia „sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe“. Prin urmare, este necesar a se încheia un contract de vânzare-cumpărare; or, potrivit art. 1.674 din Codul civil, „Cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.“ Altfel spus, odată încheiat contractul de vânzare, în lipsa unei clauze contrare, cumpărătorul este deja proprietar, ceea ce din perspectiva art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002 se interpretează prin aceea că solicitantul nu mai îndeplinește condițiile de a beneficia de compensație lunară pentru chirie, prin urmare, nici nu ar mai prezenta importanță dacă contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat anterior adoptării Legii nr. 288/2018, cum este cazul reclamantei.22.<!–>Or, intenția legiuitorului a fost aceea de a încuraja achiziționarea de locuințe, însă prin modul de formulare a textului de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate se ajunge la refuzul recunoașterii acestui drept. În forma actuală a textului, singura posibilitate de recunoaștere a dreptului financiar lunar este, în opinia instanței, aceea a prevederii, în contractul de vânzare, a unui termen ulterior pentru transferul dreptului de proprietate, clauză ce s-ar impune a fi inclusă în contract doar cu scopul de a acorda cumpărătorului ce deține funcția de polițist beneficiul prevăzut de lege, ceea ce, în opinia instanței, reprezintă însă un remediu excesiv.23.–>Având în vedere art. 31 alin. (1^3) din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia acest beneficiu se poate solicita pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei (care reprezintă un criteriu suficient și obiectiv pentru aplicarea unor tratamente diferențiate), instanța apreciază că, prin declararea ca neconstituțională a art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002, se asigură un tratament egal tuturor polițiștilor la dreptul de a beneficia de o compensație lunară pentru plata unui credit imobiliar, pentru o singură locuință, pe durata carierei.24.<!–>Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii excepției. Dispozițiile legale criticate au introdus reglementarea dreptului de a beneficia de compensația lunară pentru chirie, pentru polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și contractează un credit imobiliar, dispoziții care pot pune probleme de deosebire nejustificată după cum textul legal se adresează exclusiv categoriei polițiștilor ce contractează aceste credite doar după data intervenirii acestei legi, cu excluderea celor cu credite contractate anterior.25.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.26.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,–><!–>
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autoarei excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.301D/2020, notele scrise depuse de autorii excepției în dosarele nr. 728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>27.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.28.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actelor de sesizare, îl constituie prevederile art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. Curtea observă că prevederile art. 31 alin. (1^2), (1^3) și (1^4) au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 360/2002 prin art. I dinLegea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018. De asemenea, Curtea observă că prevederile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 au fost abrogate prin art. 10 din Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009.29.<!–>Însă, din examinarea considerentelor actelor de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate formulate în dosarele nr. 3.075D/2019, nr. 728D/2020, nr. 1.301D/2020, nr. 2.337D/2020, nr. 169D/2021 și nr. 1.274D/2021, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, urmând a fi reținute ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins: „Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.“30.–>Prevederile art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002, la care art. 31 alin. (1^2) din aceeași lege face trimitere, au următorul cuprins: (1)<!–>Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.(1^1)–>Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației și internelor, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia31.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și art. 16 privind egalitatea în drepturi.32.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată de polițiști în cauze având ca obiect obligarea unor inspectorate județene de poliție la plata compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratelor aferente creditelor ipotecare/imobiliare contractate pentru achiziționarea unor locuințe, credite contractate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Curtea reține că, în esență, criticile de neconstituționalitate vizează pretinsa discriminare a polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, precum și presupusa neclaritate a sintagmei „care contractează un credit ipotecar/imobiliar“ care ar conduce la neaplicarea dispozițiilor legale privind acordarea compensației lunare pentru chirie celor care au un contract de credit ipotecar/imobiliar încheiat anterior intrării în vigoare a legii menționate.33.<!–>Curtea observă că prevederile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ prin Legea nr. 288/2018, care a intrat în vigoare la 9 decembrie 2018 și instituie condiții privind dreptul polițistului la compensația lunară pentru chirie, în situația contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe. Astfel, polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit art. 31 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 360/2002, constând, în esență, în a nu deține locuință proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, nici el și nici soția/soțul acestuia, și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului.34.–>Raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea nu relevă un fine de neconstituționalitate, de vreme ce textele de lege criticate, astfel cum sunt redactate, nu instituie ca destinatari ai normei doar polițiștii care contractează un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 și nici nu îi exclud de la acordarea compensației lunare pentru chirie pe polițiștii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menționate.35.<!–>În aceste condiții, Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie.36.–>Faptul că unele instanțe judecătorești recunosc dreptul la compensația lunară pentru chirie polițiștilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, în timp ce alte instanțe judecătorești pronunță o soluție diferită, reprezintă strict probleme de interpretare și aplicare a legii, care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.37.<!–>În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.38.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Raul Adrian Șandru în Dosarul nr. 1.011/62/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, de Marian Enache în Dosarul nr. 778/118/2020 al Tribunalului Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal, de Steliana-Maria Moldovan în Dosarul nr. 3.595/117/2019 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Andrei Atănăsoaie în Dosarul nr. 2.509/86/2019 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Janina Teodorescu și de Viorel-Laurențiu Olaru în dosarele nr. 775/118/2020 și nr. 873/118/2020 ale Tribunalului Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU–>
Magistrat-asistent,<!–>
Simina Popescu-Marin–>
––<!–>–>

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters