DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) prin raportare la art. 108 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mircea Florin Munge și Valentin Gheorghe Toduța în Dosarul nr. 535/35/CA/2019 al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 299D/2020. … 2.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că în normele tranzitorii ale Legii nr. 303/2004 se precizează că prevederile legale în discuție nu se aplică procedurii de promovare începute în perioada de activitate a reglementării legale anterioare, astfel că nu sunt incidente considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014, deoarece aceasta viza o situație diferită, în care un act sau fapt juridic consumat sub imperiul legii vechi producea efecte și ulterior, pe când în cauza de față este vorba despre o simplă trecere a timpului, cu consecința modificării vechimii minime necesare pentru promovarea în profesie. Apreciază că nu poate fi reținută nici critica prin raportare la art. 16 din Constituție, întrucât situația magistraților care au promovat în profesie în perioada cât a fost în vigoare vechea reglementare este diferită de a celor care trebuie să îndeplinească noile condiții, prevăzute de legea actuală. …
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:<!–>4.–>Prin Încheierea din 17 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 535/35/CA/2019, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) prin raportare la art. 108 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Mircea Florin Munge și Valentin Gheorghe Toduța într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a Hotărârii nr. 681 din 23 iulie 2019 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție. … 5.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că regula neretroactivității legii civile noi se opune aplicării legii noi situațiilor juridice definitiv formate, respectiv constituite, modificate sau stinse și efectelor pe care acestea le-au produs înainte de intrarea sa în vigoare (facta praeterita), așa cum este dobândirea dreptului de a participa la concursul de promovare pe loc a procurorilor. Se susține că faptul juridic al îndeplinirii vechimii de 5 ani în funcția de procuror pentru dobândirea gradului profesional de procuror la parchetul de pe lângă tribunal, produs înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu poate genera alt efect decât cel prevăzut în legea în vigoare la data producerii acestuia, respectiv dobândirea unei vocații concrete pentru promovare prin concurs [aceasta fiind vechimea prevăzută în art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 anterior modificării operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, prin care vechimea necesară a fost crescută la 7 ani – n.n.]. … 6.–>Având în vedere că legiuitorul nu a prevăzut norme tranzitorii speciale în ceea ce privește vechimea necesară promovării procurorilor în gradul aferent tribunalului pentru cei care au îndeplinit această condiție sub vechea lege, limitânduse la a prevedea în termeni generali, la art. 108 din Legea nr. 303/2004, că dispozițiile legii sunt de imediată aplicare și că singura excepție o constituie concursurile în desfășurare la momentul intrării în vigoare, autorii excepției susțin că, dacă ar fi aplicate aceste noi dispoziții situației luate în discuție, ar fi încălcate dispozițiile generale privind aplicarea legii civile în timp, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Constituție. Ca atare, se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care, în lipsa unor dispoziții tranzitorii speciale, vor fi aplicate la momentul organizării concursurilor de promovare după intrarea în vigoare a noii legi magistraților care au îndeplinit condițiile de promovare conform vechii legi, în perioada de activitate a acesteia. Se invocă și cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 436 din 8 iulie 2014 referitoare la condițiile de participare la concursul de promovare pe loc în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând că argumentele din acea decizie sunt aplicabile și în speța de față, situațiile fiind similare. … 7.<!–>Se mai susține că art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 contravine art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care instituie condiția de 7 ani vechime în magistratură pentru înscrierea la concursurile de promovare, deși există alți magistrați, aflați în situații analoage sau comparabile, care au dobândit acest grad anterior modificării Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018 având doar 5 ani vechime în magistratură. … 8.–>Se mai critică dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, ca urmare a caracterului echivoc, lipsit de previzibilitate, întrucât până la modificarea Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 282/2018, perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție constituia vechime în funcția de judecător sau procuror și era inclusă în perioada de vechime de 5 ani, necesară pentru a dobândi gradul profesional de procuror la parchetul de pe lângă tribunal, fiind ulterior exclusă din perioada de vechime necesară pentru a dobândi gradul profesional superior. … 9.<!–>Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate de autorii excepției nu prezintă vicii de neconstituționalitate. … 10.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>12.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) prin raportare la art. 108 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepției, următorul cuprins:– Art. 44 alin. (1) lit. a):(1)<!–>Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:a)–>7 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat. […] … (2)<!–>La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. … – Art. 108: „Dispozițiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opțiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.“; … – Art. 109 alin. (1): „(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuție, inclusiv prin promovare, și nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.“ … … 14.–>Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor și procurorilor. Deși textele de lege criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea poate examina constituționalitatea dispozițiilor legale cu care a fost sesizată. De altfel, soluțiile legislative criticate, referitoare la vechimea necesară pentru promovarea în grad profesional superior a judecătorilor și procurorilor și neincluderea în aceasta a perioadei cât candidatul a fost auditor de justiție, se regăsesc, în prezent, în art. 128 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 303/2022. … 15.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la securitatea juridică, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii. … 16.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 618 din 7 noiembrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, s-a pronunțat asupra unor critici similare formulate față de prevederile art. 44 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, referitoare la problematica vechimii necesare pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Având în vedere că, în cauza de față, critica vizează aspecte similare, referitoare la promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat, cele reținute prin decizia menționată își mențin, mutatis mutandis, valabilitatea și în prezenta cauză.*) Decizia nr. 618 din 7 noiembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2025.<!–> … 17.–>Cu acel prilej, Curtea a observat că autorii excepției, în mod similar celor ai prezentei excepții, erau nemulțumiți de modul în care s-a calculat vechimea în magistratură necesară înscrierii la concursul de promovare pe loc, organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, lege care a introdus regula potrivit căreia, la calcularea condiției minime de vechime necesară pentru a participa la concursul de promovare, nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție, urmând cursurile de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii. S-a criticat, de asemenea, și creșterea vechimii minime necesare judecătorilor și procurorilor pentru a putea participa la concursul de promovare, ca urmare a modificării Legii nr. 303/2004. Criticile de neconstituționalitate formulate vizau, în esență, faptul că, prin comparație cu precedentele concursuri, candidaților care s-au înscris la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018 li s-a impus îndeplinirea unei condiții de vechime în magistratură mai exigente, prevederile ce formau obiect al excepției având, în opinia autorilor acesteia, caracter retroactiv și discriminator, contrar dispozițiilor art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală. … 18.<!–>În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a apreciat că este neîntemeiată. În acest sens a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, retroactivitatea și ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004). … 19.–>În cauza de față, autorii excepției critică modificarea prevederilor legale care reglementează sistemul de calcul al vechimii în magistratură cerute pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc a judecătorilor și procurorilor. Or, textul criticat nu face altceva decât să reglementeze în domeniul său propriu de aplicare, exclusiv pentru viitor, începând cu momentul de la care a intrat în vigoare, nicidecum pentru trecut. … 20.<!–>În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a apreciat că este, de asemenea, neîntemeiată. Aceasta, deoarece autorii excepției sunt nemulțumiți de creșterea exigențelor impuse candidaților pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc la instanțe și parchete, situație care generează un dezavantaj celor care, sub imperiul legii vechi, ar fi putut beneficia de condiții mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate inegalitatea de tratament juridic care este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Totodată, Curtea a precizat că respectarea principiului constituțional al egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). … 21.–>Așadar, impunerea prin legea nouă a unor condiții diferite pentru înscrierea la concursul în discuție nu poate fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivitate a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiții mai favorabile, ci are semnificația acțiunii legii noi în câmpul și timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condițiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, și nu în raport cu reglementări legale anterioare. … 22.<!–>Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, sau Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022). … 23.–>De altfel, în situația din cauza de față, prevederile criticate, astfel cum au fost modificate în maniera care îi nemulțumește pe autorii excepției, nu instituie în sine vreo discriminare, aceleași condiții de vechime aplicându-se în egală măsură tuturor destinatarilor normei în vigoare la momentul formulării cererii de înscriere la concursul la care acestea se referă. … 24.<!–>În fine, Curtea a constatat că lipsa unor norme tranzitorii, care să reglementeze situații ca cea în care susțin că s-ar afla autorii excepției, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci de oportunitate legislativă, aflată la latitudinea legiuitorului, care are capacitatea de a evalua necesitatea elaborării acestora. În ceea ce privește situațiile concrete, din fiecare caz în parte, se pune, în realitate, problema aplicării legii în timp, instanța învestită cu soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate având competența exclusivă de a decide asupra acestei chestiuni. … 25.–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ<!–>
În numele legii–>
DECIDE:<!–>–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mircea Florin Munge și Valentin Gheorghe Toduța în Dosarul nr. 535/35/CA/2019 al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. a) și alin. (2) prin raportare la art. 108 și art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.<!–>Definitivă și general obligatorie.–>Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.<!–>Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2025.–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE<!–>
MARIAN ENACHE–>
Magistrat-asistent,<!–>
Valentina Bărbățeanu–>––<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește