DECIZIA nr. 89 din 28 februarie 2017

–>1.<!–>Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, obiecţie formulată de Guvernul României. … 2.–>Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 11.669 din 25 noiembrie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 3.009A/2016. … 3.<!–>În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorul sesizării invocă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 75 alin. (1) care enumeră proiectele de legi care se supun Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, ca primă Cameră sesizată, art. 76 alin. (1) privitor la majoritatea necesară adoptării legilor organice, art. 117 alin. (3) care stabileşte că autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică şi în art. 136 alin. (4) referitor la caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, bunuri care pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate, în condiţiile legii organice. În acest sens precizează că, prin legea criticată se înfiinţează, în cadrul Consiliului Concurenţei, Consiliul de supraveghere în domeniul naval, modificându-se implicit Legea concurenţei nr. 21/1996, care are caracter organic, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei este o autoritate administrativă autonomă. Totodată, legea conţine prevederi prin care se reglementează concesiunea ori închirierea bunurilor proprietate publică, prevederi ce nu pot fi adoptate decât prin lege organică, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituţie. Or, legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaţilor ca lege ordinară. … 4.–>Guvernul susţine, totodată, că a fost nesocotit principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 coroborat cu art. 75 din Constituţie, întrucât propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională într-o redactare diferită faţă de conţinutul propunerii legislative iniţiale, ignorându-se forma propusă de iniţiator şi respinsă de Senat. … 5.<!–>Arată, de asemenea că, în opinia sa, se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, instituindu-se, prin dispoziţiile art. I pct. 33 din legea criticată, cu referire la art. 30^1 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, şi ale art. II pct. 3 din lege, cu referire la art. II alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999, un regim discriminatoriu în favoarea beneficiarilor contractelor de concesiune/închiriere pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară, care sunt utilizate legal de către operatori economici şi pentru care nu sunt încheiate contracte de subconcesiune sau închiriere la data intrării în vigoare a legii criticate. … 6.–>În opinia Guvernului, prevederile art. I pct. 53 din lege, cu referire la art. 66^1 alin. (11) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, nesocotesc dispoziţiile art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ca urmare a lipsei unei reprezentări a elementelor care constituie contravenţie, legiuitorul stabilind doar cu titlu generic sancţiuni contravenţionale, fără a preciza destinatarul normei, criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, tipul sancţiunii şi cuantumul amenzilor. Or, măsurile sancţionatorii trebuie să fie proporţionale cu situaţia care le-a determinat, să fie aplicate nediscriminatoriu în cadrul aceleiaşi categorii de persoane şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau libertăţii pentru care s-a dispus măsura respectivă. … 7.<!–>Guvernul menţionează, în motivarea sesizării formulate, şi alte aspecte pe care le consideră relevante sau care privesc necorelarea dispoziţiilor legii criticate cu prevederi din alte acte normative. Astfel, consideră că prevederile art. I pct. 53, cu referire la art. 66^1 alin. (1)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, care reglementează înfiinţarea Consiliului de supraveghere în domeniul naval, încalcă normele de tehnică legislativă prin imprecizie, neclaritate, lipsă de coeziune, dar şi necorelare cu alte prevederi legale incidente, cum ar fi Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi Legea concurenţei nr. 21/1996. Aceasta, deoarece se constituie o nouă structură, căreia îi sunt atribuite prerogative semnificative, fără a se preciza, însă, procedura de selecţie a membrilor şi nici criteriile pe baza cărora această selecţie ar urma să se facă. În absenţa unor astfel de reglementări se creează incertitudine cu privire la aplicarea unitară a prevederilor acestei legi şi riscă să fie încălcat principiul securităţii juridice. De asemenea, prevederile art. I pct. 53 din legea criticată, cu referire la art. 66^1 alin. (7), (9) şi (15) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, sunt lipsite de previzibilitate şi coerenţă pentru a putea fi aplicate, având în vedere că nu sunt prevăzute norme cu privire la atribuţiile şi modul de funcţionare a Direcţiei de Supraveghere Navală. În plus, reglementările potrivit cărora Consiliul de supraveghere în domeniul naval trebuie să deţină o capacitate organizaţională suficientă în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale, proporţională cu importanţa sectorului naval din România, care va fi dimensionată corespunzător şi prevăzută în cadrul bugetului anual aprobat al Consiliului Concurenţei, precum şi cele referitoare la procesele-verbale de constatare şi de aplicare a unor sancţiuni cuprind formulări generale, care nu pot fi determinate, sunt neclare, vagi şi imprecise, fiind în discordanţă cu exigenţele impuse de normele de tehnică legislativă. … 8.–>Susţine că art. I pct. 53 din legea criticată, cu referire la art. 66^1 alin. (11)-(15) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, încalcă dispoziţiile art. 4 alin. (1), art. 32 alin. (1) şi art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora prevederile din actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţiile intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării, iar plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se depune la judecătoria în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia. … 9.<!–>Mai arată că, în ce priveşte valoarea chiriei/redevenţei ce va fi prevăzută în anumite contracte de închiriere/subconcesiune a terenului portuar, se instituie aplicabilitatea simultană a două condiţii ce se exclud reciproc, respectiv cea a aplicării condiţiilor egale la prestaţii echivalente şi cea a stabilirii acesteia la nivelul valorii minime a tarifelor de utilizare a domeniului portuar. … 10.–>Referitor la procedura simplificată de încheiere a contractului de subconcesiune, care presupune atribuirea directă prin hotărâre a Guvernului, arată că este în contradicţie cu prevederile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică în care sunt prevăzute excepţiile de la regula potrivit căreia subconcesiunea este interzisă. … 11.<!–>Guvernul apreciază că toate aceste norme criticate sunt de natură să încalce exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, apreciind că legea criticată este neconstituţională prin încălcarea principiului legalităţii. … 12.–>Totodată, consideră că, prin modificarea normelor proprii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999, se creează premisele încălcării principiului neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. … 13.<!–>În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere. … 14.–>Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate. … 15.<!–>La dosar au fost transmise o serie de memorii din partea mai multor entităţi, respectiv Comisia pentru transporturi şi infrastructură din cadrul Camerei Deputaţilor, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association din Constanţa, Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare (F.N.S.P.) din Constanţa şi Consiliul Concurenţei. … 16.–>Astfel, Comisia pentru transporturi şi infrastructură din cadrul Camerei Deputaţilor, în calitate de comisie permanentă în care s-a redactat raportul final supus spre adoptare plenului Camerei Deputaţilor, a transmis un punct de vedere în cuprinsul căruia este prezentată cronologia elaborării şi adoptării propunerii legislative. Se arată în acest sens că, printr-o hotărâre a Camerei Deputaţilor, a fost declanşată o anchetă asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime – S.A. Constanţa, finalizată cu un raport care a relevat o serie de probleme grave care îngreunează activităţile de transport naval, afectând în mod direct volumul mărfurilor transportate/ manipulate prin porturile maritime şi pe căile navigabile. Raportul de anchetă a scos în evidenţă şi modul defectuos de constituire a administraţiilor portuare şi a societăţilor care desfăşoară activităţile portuare, fapt care a condus la crearea de monopoluri în ce priveşte operatorii portuari, la o lipsă de competitivitate şi, implicit, la stagnarea activităţii portuare. Precizează că, în baza concluziilor comisiei de anchetă, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi-a asumat reevaluarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 în vederea adaptării legislaţiei la noile condiţii socio-economice, dar şi în scopul stimulării competiţiei în acest sector. În opinia Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, sesizarea Curţii Constituţionale este tardivă, fiind făcută după scurgerea termenului de 5 zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 pentru formularea de obiecţii de neconstituţionalitate. Referitor la criticile de neconstituţionalitate apreciază că sunt neîntemeiate. … 17.<!–>În punctul de vedere al Consiliului Concurenţei se arată, în esenţă, că s-a constatat o lipsă a transparenţei în calcularea tarifelor portuare, dar şi lipsa unui organism de reglementare, ceea ce duce la tratamente discriminatorii şi disproporţionate, precum şi la distorsiuni ale concurenţei în acest sector. Luând în considerare recomandările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a fost propusă înfiinţarea Consiliului de supraveghere în domeniul naval, înfiinţarea acestuia corespunzând şi exigenţelor impuse de Parlamentul European. … 18.–>Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association din Constanţa, în calitate de „reprezentant legitim al comunităţii portuare“, a transmis un memoriu prin care, în esenţă, subliniază necesitatea modernizării şi clarificării cadrului legal aplicabil administrării şi exploatării domeniului public al statului român, reprezentat de infrastructura de transport naval, pentru înlăturarea problemelor grave existente la nivelul porturilor româneşti ca urmare a faptului că în ultimii 26 de ani investiţiile în reparaţii şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval au fost întârziate în mod constant, ceea ce a condus la o stare tehnică necorespunzătoare a acesteia. În plus, propunerea legislativă a avut în vedere şi necesitatea reglementării unor situaţii juridice atipice născute din modalitatea în care, prin legile succesive adoptate, statul român a reglementat raporturile dintre proprietatea privată a unor operatori portuari înfiinţaţi prin lege în urma desfiinţării fostelor întreprinderi de stat şi infrastructura de transport naval ce a fost inclusă în categoria bunurilor proprietate publică a statului. În ce priveşte termenul legal de sesizare a Curţii Constituţionale arată că, în opinia sa, acesta a fost depăşit, sesizarea fiind introdusă tardiv, iar referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate de Guvern consideră că acestea nu pot fi reţinute. … 19.<!–>Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare (F.N.S.P.) din Constanţa, în calitate de federaţie sindicală reprezentativă la nivelul sectorului de activitate „Transporturi pe apă şi servicii conexe. Transporturi aeriene şi servicii conexe“, a solicitat respingerea sesizării de constituţionalitate, întrucât aceasta a fost introdusă după expirarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi art. 133 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. … 20.–>Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association din Constanţa şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare din Constanţa au transmis Curţii şi un memoriu comun prin care evidenţiază caracterul benefic al reglementărilor cuprinse în legea supusă controlului de constituţionalitate în cauza de faţă. … 21.<!–>Cu privire la toate aceste memorii, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudenţa sa, în sensul că procedeul intervenţiei în calitate de amicus curiae în procedura din faţa Curţii Constituţionale nu echivalează cu atribuirea vreunei calităţi procesuale, ci are doar semnificaţia exprimării unei opinii sau poziţii, pe care terţe persoane faţă de problema de constituţionalitate asupra căreia Curtea este chemată să se pronunţe consideră că este util să o transmită instanţei de contencios constituţional pentru a-i releva aspecte de care, altminteri, nu ar putea avea cunoştinţă. Scopul acestor memorii amicus curiae este acela de a sprijini Curtea în soluţionarea cauzei, prin învederarea unor informaţii care să contribuie la pronunţarea unei soluţii judicioase (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 15 martie 2016, sau Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016). … 22.–>La termenul de judecată fixat pentru data de 18 ianuarie 2017, Curtea, având în vedere cererea de amânare a dezbaterilor, a amânat succesiv pronunţarea asupra cauzei pentru data de 7 februarie 2017, 21 februarie 2017 şi 28 februarie 2017, dată la care a pronunţat prezenta decizie. …
CURTEA,<!–>–>examinând obiecţia de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare este neconstituţională, în ansamblul său.–>Definitivă şi general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.<!–>
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE–>
prof. univ. dr. VALER DORNEANU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Valentina Bărbăţeanu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește