DECIZIE nr. 1.085 din 8 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Hidroconstrucţia” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.444/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei prin avocat, lipsind celelalte părţi faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei apreciază că sfera de aplicare a Legii nr. 10/2001 nu ar trebui să cuprindă societăţile comerciale privatizate integral. În acest sens se arată că este inechitabil ca legea menţionată să instituie un regim probatoriu favorizant pentru persoanele care solicită retrocedarea şi să instituie chiar o răsturnare a sarcinii probei în astfel de cauze, având în vedere că retrocedarea are ca temei doar existenţa unui act de naţionalizare, fără a se putea realiza o comparare de titluri. În consecinţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând în acest sens că este opţiunea liberă a legiuitorului de a lua măsuri legislative de restituire, iar cei ce solicită retrocedarea sunt îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri, fără ca societatea comercială privatizată să sufere vreo atingere a dreptului său de proprietate asupra imobilului în cazul în care acesta a fost dobândit fără titlu valabil. Se mai apreciază că problemele de probaţiune care se ridică în asemenea cauze intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată, şi nu a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.444/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Hidroconstrucţia” – S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a dispus restituirea în natură a unui imobil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că includerea societăţilor privatizate în sfera de aplicare a Legii nr. 10/2001 este neconstituţională. În acest sens se susţine că societăţii privatizate îi este impusă o situaţie grea prin faptul că nu îşi poate proteja dreptul de proprietate în cadrul unei acţiuni soluţionate ca urmare a comparării de titluri, ci aceasta, în temeiul legii, trebuie să restituie imobilul revendicat. Totodată, se creează o inechitate cu privire la aceste societăţi, întrucât, în raport cu acestea, nu se aplică regimul probatoriu de drept comun, ci regimul special prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 10/2001. Mai mult, prin aplicarea Legii nr. 10/2001 se încalcă şi dreptul de proprietate al societăţii privatizate.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituţional.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul cuprins:"Art. 29. – (1) Pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate.”Aceste dispoziţii legale au fost introduse prin art. I pct. 60 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, text cu privire la care Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 830/2008, a statuat că, abrogând sintagma „imobilele preluate cu titlu valabil” din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, acesta încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 trebuie interpretat în sensul că se referă la imobilele preluate cu titlu valabil evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate.Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 45 privind libertatea economică. Totodată, consideră că sunt încălcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:Din critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate se reţine că acesta este nemulţumit de faptul că imobilele preluate cu sau fără titlu de către stat şi evidenţiate în prezent în patrimoniul societăţilor comerciale privatizate intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001. În acest fel consideră că ar fi încălcat principiul egalităţii, al procesului echitabil, precum şi dreptul de proprietate asupra unor atari imobile.În primul rând, Curtea reţine faptul că, în jurisprudenţa sa, a statuat că "trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentă în momentul dobândirii dreptului său de proprietate" (Decizia nr. 34 din 30 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, Decizia nr. 73/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Decizia nr. 136/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998). Astfel, cu privire la imobilele intrate cu titlu în proprietatea statului, indiferent de faptul că în prezent sunt deţinute de societăţi comerciale privatizate, legiuitorul este îndrituit din punct de vedere constituţional să adopte o lege specială cu privire la restituirea acestora.În al doilea rând, Curtea observă că, şi cu privire la imobilele preluate fără titlu, legiuitorul este îndrituit să impună o anumită procedură de restituire, derogatorie de la prevederile Codului civil, întrucât este vorba de imobile preluate fără titlu de stat într-o anumită perioadă istorică, şi anume sub regimul comunist. În aceste condiţii se justifică, în mod obiectiv şi raţional, adoptarea unei legi speciale şi instituirea unui tratament juridic diferenţiat cu privire la imobilele preluate fără titlu de către stat faţă de procedura de drept comun de restituire prevăzută de Codul civil.Ţinând cont de cele de mai sus, diferenţierile existente între regimul juridic al bunurilor preluate abuziv cu titlu, respectiv fără titlu, precum şi între procedura reglementată de Legea nr. 10/2001 şi Codul civil în privinţa restituirii bunurilor imobile nu sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituţie. Pentru aceleaşi considerente, nu se poate reţine încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie.În final, Curtea constată că textul legal criticat nu cuprinde prevederi care să vizeze suprimarea vreunor garanţii procesuale, astfel încât art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au incidenţă în cauză. De asemenea, nici invocarea art. 45 din Constituţie nu are incidenţă în cauză, textul criticat nereferindu-se la aspecte care să vizeze desfăşurarea vreunei activităţi economice.În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Hidroconstrucţia” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.444/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește