DECIZIE nr. 1.098 din 21 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, şi ale art. 2 alin. (1), art. 4 şi 7 din aceasta, în special



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 14.210/233/2008 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 648D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 655D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti în Dosarul nr. 6578,1/105/2007 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului excepţiei, Marin Duţă, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 742D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Mihai Alexandru Stoicescu în Dosarul nr. 8.738/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Marin Duţă susţine că este de acord cu conexarea, iar reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 655D/2010 şi nr. 742D/2010 la Dosarul nr. 648D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Societăţii Agricole Inoteşti, Marin Duţă, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 instituie discriminări între persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 14.210/233/2008, Tribunalul Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză într-o cauză privind soluţionarea unui recurs formulat într-un litigiu de muncă.Prin Încheierea din 10 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6578,1/105/2007, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti în cadrul soluţionării unei contestaţii în anulare.Prin Încheierea din 17 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.738/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Mihai Alexandru Stoicescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale, „întrucât impun condiţii şi criterii exagerate, numeroase dar şi limitative, arbitrare şi sofisticate, care necesită foarte mult timp pentru îndeplinirea lor”. Apreciază ca fiind neconstituţionale atât textul de lege prin care se limitează cuantumul ajutorului public judiciar de care poate beneficia justiţiabilul în cursul unui an, cât şi textul de lege care impune acestuia să precizeze cuantumul de care a beneficiat în cursul unui an, deşi acest cuantum este cunoscut doar de instanţa de judecată, de baroul de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei. În plus, arată că soluţionarea cererii de ajutor public judiciar nu se face în mod public, cu citarea legală a părţilor, ci prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, care poate fi atacată doar formal, prin cerere de reexaminare, soluţionată de aceeaşi instanţă de judecată, ceea ce este neconstituţional.Tribunalul Galaţi – Secţia civilă apreciază că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale, fără a aduce atingere drepturilor şi principiilor fundamentale invocate.Curtea de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, făcând o diferenţiere între persoanele fizice şi persoanele juridice, întrucât, spre deosebire de persoanele fizice care pot beneficia de ajutor public judiciar, sub toate formele prevăzute de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 (şi anume scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări), persoanele juridice nu pot beneficia decât de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Pe de altă parte, apreciază că prevederile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, potrivit cărora orice persoană – fie ea persoană fizică sau persoană juridică – are acces liber la instanţa de judecată.Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 s-a dat expresie tocmai accesului liber la justiţie al persoanelor care se consideră vătămate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legeanr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, şi ale art. 2 alin. (1), art. 4 şi 7 din aceasta, în special. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008 şi a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Textele art. 2 alin. (1), art. 4 şi 7 din ordonanţă au următorul cuprins:– Art. 2 alin. (1): "Prezenta ordonanţă de urgenţă este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.";– Art. 4: "Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.";– Art. 7: "Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăşi, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate încalcă următoarele dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (4) privind statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 48 privind familia, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6, 11 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, la libertatea de întrunire şi, respectiv, la interzicerea discriminării, precum şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, referitoare la protecţia proprietăţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă au mai fost supuse, atât în integralitatea lor, cât şi separat, controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.Astfel, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, reţinând, cu privire la dispoziţiile art. 7 din ordonanţă, că stabilirea unei sume maxime echivalente cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare, până la care se poate acorda, cumulat, în cursul unei perioade de un an, ajutorul public judiciar, nu este de natură să împiedice accesul liber la justiţie, exerciţiul dreptului la un proces echitabil şi nici nu instituie vreo discriminare pe criterii de avere. S-a arătat în acest sens că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, criticate sub aspectul discriminării persoanelor juridice faţă de persoanele fizice, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009. Cu acel prilej, Curtea a statuat, în esenţă, că, deoarece textul art. 4 din ordonanţă dispune că „orice persoană fizică” poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile legale, se deduce, fără niciun fel de echivoc, că în nicio situaţie o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului, cum ar fi, de exemplu, o persoană juridică care desfăşoară activităţi comerciale. Dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opţiunea legiuitorului român, în concordanţă cu transpunerea prevederilor Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE în dreptul intern prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Or, chiar dacă au calitatea de părţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se află. Pe de altă parte, art. 4 din Constituţie, stabilind criteriile de discriminare, printre care şi cel de avere, se referă la cetăţenii României, deci la categoria persoanelor fizice, şi nu juridice. De aceea, raţiunea întregului act normativ criticat constă în înlesnirea accesului la justiţie al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.Soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi argumentele pe care acestea s-au bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente de noutate care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la posibilitatea formală de a ataca încheierea prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face "cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii", iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu "de un alt complet". Prin urmare, Curtea constată că sunt îndeplinite toate cerinţele dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei – a cererii de ajutor public judiciar – într-un termen rezonabil şi de către o instanţă independentă şi imparţială.Referitor la celelalte prevederi invocate din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea observă că acestea nu sunt incidente în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, şi ale art. 2 alin. (1), art. 4 şi 7 din aceasta, în special, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 14.210/233/2008 al Tribunalului Galaţi – Secţia civilă, de Societatea Agricolă Inoteşti în Dosarul nr. 6578,1/105/2007 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Mihai Alexandru Stoicescu în Dosarul nr. 8.738/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește