DECIZIE nr. 1.113 din 10 septembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPuskas Valentin Zolatan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena Petrescu în Dosarul nr. 2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că ceea ce se critică este modul în care a fost interpretată şi aplicată legea în cauză. În plus, unele aspecte particulare invocate de autorul excepţiei au fost deja examinate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 1.219/2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 11 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.066/331/2008, Tribunalul Prahova – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Magdalena Petrescu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece judecătorul care a soluţionat plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil înscrisurile prezentate de persoana vătămată şi nu i-au fost admise acesteia mijloacele de probă, cum ar fi fotografii judiciare şi declaraţiile unor martori. Totodată, instanţa nu i-a încuviinţat efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, situaţie în care i s-a încălcat dreptul la apărare. Referitor la art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală se susţine că judecătorul fondului nu a motivat corespunzător soluţia pronunţată în cauză, în condiţiile în care s-a respins plângerea formulată împotriva actelor procurorului. În ceea ce priveşte art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală se susţine că încalcă dreptul la apărare datorită faptului că nu s-au apreciat corect mijloacele de probă prezentate şi nu s-au încuviinţat probele solicitate. În concluzie, se solicită "reconsiderarea" dispoziţiilor criticate.Tribunalul Prahova – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituţionale, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:– Art. 278 alin. 1: "Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.";– Art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a): "Instanţa, judecând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;" … – Art. 403 alin. 3: "Instanţa, în baza celor constatate, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinţă, respingerea acesteia."Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Se invocă, totodată, dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că ceea ce se critică, în realitate, este modul de interpretare şi de aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii. Astfel, autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că judecătorul care a soluţionat plângerea nu a verificat şi nu a apreciat în mod echitabil înscrisurile prezentate, de faptul că nu i-au fost admise o serie de probe, de modul în care a fost motivată soluţia pronunţată în cauză şi de modul de apreciere a mijloacele de probă prezentate. Asemenea critici excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1, art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a), precum şi ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Magdalena Petrescu în Dosarul nr. 2.066/331/2008 al Tribunalului Prahova – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 septembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Marieta Safta–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește