DECIZIE nr. 1.143 din 28 septembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coffee Management” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 27.059/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Costa International Limited a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 27.059/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coffee Management” – S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o ordonanţă preşedinţială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 contravin principiului constituţional care consacră egalitatea în drepturi, în condiţiile în care reclamantului i se creează o situaţie favorabilă prin faptul că procedura luării măsurilor provizorii este la dispoziţia acestuia.De asemenea, apreciază că prin textul de lege criticat se încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16, 21, 24, 53 şi 124, deoarece autorul excepţiei (în calitate de pârât) este supus unei proceduri extrem de sumare, în care nu pot fi analizate toate aspectele care ţin de fondul dreptului, aspecte esenţiale în corecta soluţionare a cauzei.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reglementarea legală criticată nefiind în contradicţie cu normele constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 sunt constituţionale. În acest sens, arată că prin procedura de urgenţă instituită de acest text de lege nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, şi nici dreptului persoanei la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, în scopul de a preveni orice încălcare iminentă cu privire la drepturile de proprietate industrială.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 280/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 7 octombrie 2005.Textul de lege criticat are următorul conţinut:Art. 9: "(1) Instanţa judecătorească competentă poate, la cererea motivată a reclamantului, să ordone măsuri provizorii împotriva persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat, în scopul de a preveni orice încălcare iminentă cu privire la acest drept, respectiv:a) să interzică cu titlu provizoriu ca încălcarea presupusă să mai continue; sau … b) să constituie o garanţie destinată să asigure despăgubirea titularului dreptului protejat. … (2) Măsurile provizorii prevăzute la alin. (1) pot fi ordonate şi împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terţ în scop de încălcare a unui drept de proprietate industrială protejat. … (3) La cererea reclamantului, instanţele judecătoreşti competente pot să ordone sechestrul mărfurilor bănuite că ar aduce atingere unui drept de proprietate industrială protejat pentru a împiedica introducerea lor sau circulaţia lor în circuitele comerciale. … (4) În cazul unei încălcări săvârşite în activităţi comerciale, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, dacă partea vătămată dovedeşte că există circumstanţe care ar putea face imposibilă recuperarea daunelor-interese, sechestrul bunurilor mobiliare şi imobiliare ale persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor bunuri. În acelaşi scop se poate ordona comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informaţii pertinente cauzei. … (5) Instanţa judecătorească competentă poate cere reclamantului, în cadrul măsurilor prevăzute la alin. (1)-(4), să furnizeze orice element de probă, în scopul de a-şi forma convingerea că acesta este titularul dreptului şi că acest drept i-a fost încălcat ori o astfel de încălcare este iminentă." … Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, este invocată şi încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate, care instituie o procedură specială, potrivit căreia instanţa poate dispune luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unei persoane în drepturile sau interesele sale legitime, sunt în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului.Referitor la susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, consacrat constituţional prin dispoziţiile art. 21 alin. (3), în jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, împrejurare ce nu este de natură a aduce atingere acestui drept.În acest context, potrivit prevederilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, instanţa are îndatorirea de a-şi exercită rolul activ şi de a stărui în aflarea adevărului, prin toate mijloacele legale, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Astfel, "judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale (…)".În acest sens sunt şi prevederile art. 9 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, care prevăd că instanţa judecătorească competentă poate cere reclamantului să furnizeze orice element de probă, în scopul de a-şi forma convingerea că acesta este titularul dreptului şi că acest drept i-a fost încălcat ori o astfel de încălcare este iminentă.De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 transpune Directiva nr. 2004/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157 din 30 aprilie 2004, iar reglementarea criticată reprezintă implementarea în dreptul intern a dispoziţiilor referitoare la măsurile provizorii şi asiguratorii prevăzute în cuprinsul art. 9 al directivei mai sus menţionate.În final, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 a fost emisă în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială şi în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Coffee Management” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 27.059/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește