DECIZIE nr. 1.474 din 8 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 2, 4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003– Codul muncii, prin raportare la dispoziţiile art. 322 pct. 2, 4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prestcom” – S.A. din Focşani în Dosarul nr. 2.135/231/2010 al Tribunalului Vrancea – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 79D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.135/231/2010, Tribunalul Vrancea – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prin raportare la dispoziţiile art. 322 pct. 2, 4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Prestcom” – S.A. din Focşani cu ocazia soluţionării recursului declarat împotriva sentinţei civile pronunţate de Judecătoria Focşani, prin care a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că neclaritatea prevederilor criticate duce la interpretări eronate din partea instanţelor de judecată. De asemenea, arată că se încalcă prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, în măsura în care nu se specifică în ce modalitate executorul judecătoresc va înştiinţa debitorul, iar conturile acestuia vor fi blocate fără a exista solicitarea, în mod expres, a creditorului.Tribunalul Vrancea – Secţia civilă opinează în sensul că prevederile legale contestate nu încalcă dispoziţiile constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prin raportare la dispoziţiile art. 322 pct. 2,4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Examinând motivele pe care se întemeiază excepţia de neconstituţionalitate, notele autorului excepţiei, precum şi considerentele încheierii de sesizare, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 2, 4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, pe de o parte, de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor legale de către instanţele de judecată, iar, pe de altă parte, are în vedere o omisiune a dispoziţiilor criticate, respectiv o completare a acestora în sensul stabilirii modalităţii de înştiinţare a debitorului.Referitor la omisiunea legislativă, Curtea observă că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.În ce ceea ce priveşte modul de interpretare a normelor legale, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, de exemplu, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, acesta este atributul instanţelor de judecată şi nu intră în sfera contenciosului constituţional.În atare situaţie, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost ridicată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legii:DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 2, 4 şi 5, art. 325, art. 387 alin. 1 pct. 3, art. 388 alin. 1 pct. 5, art. 453 alin. 1 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Prestcom" – S.A. din Focşani în Dosarul nr. 2.135/231/2010 al Tribunalului Vrancea – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește