DECIZIE nr. 1.492 din 18 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dorel Gheorghe Harna în Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 20.623/245/2008, Tribunalul Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dorel Gheorghe Harna într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face”.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reglementarea criticată instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care s-au aflat în aceeaşi situaţie juridică, şi anume aceea de angajaţi în unităţile agricole integrate sistemului de organizare a activităţii în agricultura românească. Faptul că numai persoanele angajate în cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile cooperatiste beneficiază de constituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 5.000 mp constituie o discriminare pozitivă în raport cu cei care, lucrând tot în agricultură, dar în sectorul de stat, sunt discriminaţi în mod negativ.Calificarea acestei reglementări ca fiind discriminatorie este justificată, deoarece ambele categorii de angajaţi din agricultură se află în situaţii similare – locul de muncă, natura activităţii, valoarea şi recunoaşterea socială a muncii lor erau aceleaşi şi pentru unii şi pentru ceilalţi – şi, cu toate acestea, sunt instituite regimuri juridice diferite pentru persoanele cărora li se aplică.Tribunalul Iaşi – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, consideră că reglementarea criticată nu instituie nicio discriminare între persoanele din cooperativă sau asociaţiile cooperatiste şi cele care au lucrat în agricultură, dar în sectorul de stat, dat fiind faptul că aceste persoane nu se află în situaţii identice sau similare cu primele.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 18/1991 sunt constituţionale. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie prevederile art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au următorul conţinut: „Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi. Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de suprafaţa atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie.”În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea fondului funciar reglementează şi constituirea dreptului de proprietate pentru terenuri arabile unor categorii de persoane care au lucrat sub diferite forme în C.A.P.- uri, din raţiunea evidentă de a asigura exploatarea terenurilor arabile în caz de excedent de teren, pentru a le asigură realizarea veniturilor agricole în zonele preponderent rurale.Art. 19 din Legea nr. 18/1991 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care solicită să li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s-au aflat în patrimoniul C.A.P.- urilor, respectiv să fi lucrat efectiv cel puţin trei ani în fostele C.A.P.- uri şi să nu fi adus teren în cooperativă, ori să fi adus mai puţin de 5.000 mp., indiferent dacă au fost cooperatori sau angajaţi, să îşi stabilească domiciliul în localitatea respectivă şi să nu aibă teren în proprietate în acea localitate. Dispoziţiile textului de lege nu sunt aplicabile salariaţilor din fostele întreprinderi de stat care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură. Regimul juridic al terenurilor proprietate de stat este reglementat de capitolul III din Legea nr. 18/1991, iar reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptăţite se face în condiţiile prevăzute de aceste reglementări legale.În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, în considerarea obiectului de reglementare al legii criticate – fondul funciar al României – şi a scopului reparator declarat al acesteia, reglementarea condiţiilor în care prevederile acestei legi devin aplicabile, sub aspectul persoanelor îndreptăţite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, constituie opţiuni ale legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie.Aşa fiind, Curtea constată că nu poate fi primită susţinerea autorului excepţiei referitoare la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deoarece reglementarea criticată este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) teza a doua din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Dorel Gheorghe Harna în Dosarul nr. 20.623/245/2008 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește