DECIZIE nr. 1.531 din 25 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de SSIF Broker – S.A. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.203/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.203/211/2010, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de SSIF Broker – S.A. Cluj-Napoca.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, în măsura în care limitează drepturile părţii responsabile civilmente doar la acţiunea civilă, îngrădind drepturile acesteia în ce priveşte acţiunea penală.Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. 3, cu denumirea marginală Partea responsabilă civilmente, din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Partea responsabilă civilmente are, în ce priveşte acţiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru învinuit sau inculpat."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 20 referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 16 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate interveni în proces până la terminarea cercetării judecătoreşti, bucurându-se de aceleaşi garanţii procesuale pe care legea le oferă învinuitului sau inculpatului. Aşa fiind, nu poate fi primită critica autorului excepţiei potrivit căreia partea responsabilă civilmente nu îşi poate formula o apărare conformă cu procesul echitabil, deoarece exercitarea acţiunii civile, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 17 din Codul de procedură penală, este în strânsă legătură cu manifestarea univocă de voinţă a părţii vătămate de a se constitui parte civilă şi pentru care, potrivit art. 15 alin. 2 din acelaşi cod, legea procesual penală prevede acelaşi moment până la care poate pretinde tragerea la răspundere civilă a inculpatului, respectiv a părţii responsabile civilmente. Iată deci că, sub aspectul responsabilităţii, potrivit legii penale, toate părţile interesate beneficiază de aceleaşi garanţii procesuale conforme cu conceptul de proces echitabil.De asemenea, potrivit art. 362 alin. 1 lit. d) şi art. 385^2 din Codul de procedură penală, partea responsabilă civilmente poate face atât apel, cât şi recurs nu numai în ce priveşte latura civilă, ci şi în ce priveşte latura penală, tocmai în considerarea prezervării drepturilor constituţionale pretins încălcate. De altfel, potrivit art. 173 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Apărătorul […] părţii responsabile civilmente are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate formula cereri şi depune memorii".Aşa fiind, textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la apărare, întrucât nu împiedică în niciun fel părţile responsabile civilmente să fie asistate de apărător.Încălcarea principiului egalităţii în drepturi există atunci când se aplică un tratament juridic diferit unor subiecte de drept aflate în situaţii identice sau similare. Or, dispoziţiile procedural penale care reglementează instituţia părţii responsabile civilmente se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reţinută critica întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie, care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de SSIF Broker – S.A. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.203/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește