DECIZIE Nr. 109 din 7 noiembrie 1995

Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorLucian Stingu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorRaul Petrescu – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea recursului declarat de Şerban Vasile împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 7 februarie 1995.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 31 octombrie 1995, în prezenta recurentului şi a Ministerului Public, în lipsa intimaţilor, care, deşi legal citaţi, nu s-au prezentat, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru data de 7 noiembrie 1995.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:În Dosarul nr. 4.123/1993, pârâtul Şerban Vasile a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alineatul ultim din Legea fondului funciar nr. 18/1991. În susţinerea excepţiei se arata ca acest text de lege, în temeiul căruia fostele sedii ale cooperativelor agricole de producţie au trecut, fără plata, în regim de drept public, în proprietatea comunelor şi în administrarea primăriilor, este neconstitutional, întrucît încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreapta şi prealabilă despăgubire.Prin Decizia nr. 17 din 7 februarie 1995, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia invocată, retinind ca dispoziţia legală atacată ca neconstitutionala a mai făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate ce a fost soluţionată prin Decizia definitivă nr. 29 din 30 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994.Totodată, s-a arătat că nu se poate susţine ca art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 ar da loc unei exproprieri în dăuna pârâtului, deoarece acesta nu a avut un drept de proprietate a cărui ocrotire sa o poată cere. Cît priveşte pretenţiile referitoare la construcţiile şi îmbunătăţirile făcute de pârât, s-a reţinut ca acestea sunt aspecte legate de aplicarea şi interpretarea legii şi deci, de competenţa instanţei judecătoreşti.Împotriva acestei decizii, Şerban Vasile a declarat recurs, susţinând, în motivele depuse, ca trecerea imobilului din proprietatea cooperatista în cea a statului echivaleaza cu o expropriere. De asemenea, se menţionează că în mod greşit s-a reţinut că nu este prejudiciat, deoarece excepţia a fost ridicată în interesul proprietăţii cooperatiste, ceea ce ar conduce la o nulitate absolută care poate fi invocată de către orice persoană interesată.CURTEA,examinînd încheierea de sesizare, decizia atacată, motivele de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale recurentului şi pe cele ale Ministerului Public, susţine în şedinţa din 31 octombrie 1995, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea constata ca recursul nu este întemeiat, pentru motivele ce urmează:În legătură cu prima critica adusă deciziei se constată că, în realitate, recurentul reitereaza susţinerile făcute în faţa instanţei de fond, în sensul că dispoziţiile art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 ar constitui o expropriere în dăuna sa. Având în vedere ca obiectul litigiului priveşte constatarea nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare intervenit între recurent şi Comisia de lichidare a C.A.P. Castelu, pe temeiul încălcării dispoziţiilor art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991, susţinerile recurentului nu sunt fondate, deoarece, astfel cum s-a reţinut corect prin decizia de fond, în situaţia admiterii pârâtului nu pierde dreptul de proprietate asupra unui bun pe care l-ar fi dobândit în mod legal, actul pentru dobindirea lui fiind contrar legii.Din susţinerile recurentului ca acesta face o confuzie între consecinţele nulităţii absolute şi expropriere. Astfel, constatarea nulităţii absolute a unui act juridic nu are drept consecinţa, astfel cum se întâmplă în cazul exproprierii, trecerea silită a unui bun din proprietatea privată în proprietatea publică, deoarece actul nul este desfiinţat retroactiv de la încheierea lui, asa încât în nici un fel nu poate constitui temei pentru dobindirea unui drept. Ca atare, recurentul nu a fost deposedat abuziv de un bun proprietatea sa, pentru a se plînge ca a fost expropriat în mod ilegal.Cît priveşte susţinerea recurentului în sensul că în mod greşit completul de fond a reţinut că nu este prejudiciat, fără a tine seama de faptul ca excepţia a fost ridicată în interesul proprietăţii cooperatiste, se constată că şi sub acest aspect recursul este neîntemeiat. Încercarea recurentului de a-şi demonstra calitatea pe care ar avea-o în cauza prin aceea ca, prejudiciindu-se proprietatea cooperatista, orice persoană interesată ar putea sa invoce nulitatea, nu poate fi reţinută, deoarece acesta nu a avut calitatea de membru al cooperativei respective.Pretinsul sau interes în cauza nu decurge în nici un caz din dorinţa de a apara proprietatea cooperatista, ci din presupusa sa calitate de cumpărător al bunului în temeiul unui act care, considerat ilegal, a fost declarat nul, cu efect retroactiv.Din oficiu, Curtea, în condiţiile art. 304^1 din Codul de procedură civilă, a examinat decizia atacată cu recurs şi nu a constatat existenta unor motive de casare.Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1 şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul declarat de Şerban Vasile, domiciliat în Constanta, str. Soveja nr. 75, bloc 41A, et. 6, ap. 22, împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 7 februarie 1995.Definitivă.Pronunţată în şedinţa din 7 noiembrie 1995.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește