DECIZIE nr. 11 din 10 ianuarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorFlorentina Baltă – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, excepţie ridicată de Romică Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecătoriei Botoşani.La apelul nominal răspund autorul excepţiei, personal şi asistat de mandatar cu procură la dosar, precum şi părţile Societatea Comercială "Romexterra Bank" – S.A. din Târgu Mureş, prin consilier juridic cu delegaţie la dosar, şi Sorin Alexandru Trandafirescu, personal, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Mandatarul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, susţinând, în esenţă, următoarele: potrivit Constituţiei, ministerele se organizează prin legi organice, iar nu prin hotărâre a Guvernului, aşa cum s-a procedat în cazul Ministerului Justiţiei, ale cărui organizare şi funcţionare au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 65/1997; această hotărâre a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 487/1998, prin care s-a prevăzut că Ministerul Justiţiei îndeplineşte atribuţiile care îi sunt stabilite prin lege în legătură cu desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti, şi apoi abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 212/2001, care prevede că Ministerul Justiţiei are atribuţii în ceea ce priveşte executorii bancari; nu îi este permis Parlamentului să delege Ministerului Justiţiei reglementarea executării silite, întrucât aceasta aduce atingere dreptului de proprietate şi ar trebui adoptată prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituţie; textul de lege criticat permite executarea creanţelor, în acest fel aducând atingere principiului constituţional al ocrotirii dreptului de proprietate privată.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Romexterra Bank" – S.A. din Târgu Mureş solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii în materie.Sorin Alexandru Trandafirescu consideră că excepţia a rămas fără obiect, întrucât împotriva încheierii de sesizare a Curţii s-a declarat un recurs care a fost admis.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 septembrie 2005, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, excepţie ridicată de Romică Dobrincu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi ale art. 44 alin. (2). În acest sens, în esenţă, se arată că executorii bancari, a căror activitate este reglementată prin ordin al ministrului justiţiei, nu fac parte din corpul executorilor judecătoreşti şi nu se pot substitui acestora prin efectuarea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui imobil, atunci când execută titluri executorii emise de băncile ai căror angajaţi sunt. De asemenea, autorul excepţiei invocă neregularitatea unor acte de executare silită făcute de executorul bancar, care fac obiectul contestaţiei la executare judecate de Judecătoria Botoşani.Judecătoria Botoşani apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că puterea executivă a legiferat şi a creat o activitate de executare ce încalcă modul de desfăşurare a activităţii executorilor judecătoreşti, iar prin crearea unui corp de executori bancari distinct de cel al executorilor judecătoreşti se pune în evidenţă o discriminare "între diferitele categorii de proprietate", care constă în aceea că, de exemplu, băncile comerciale au "acces la garanţii şi protecţii suplimentare ale dreptului lor de proprietate" "faţă de proprietarii persoane fizice sau societăţi comerciale".Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile mandatarului autorului excepţiei şi ale părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 88 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, care, însă, în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, a devenit art. 173. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei critică, în mod formal, întreg textul art. 173 din lege, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepţiei, critica să se referă numai la alin. 2 şi 3 ale art. 173, care au următorul cuprins:"Separat sau în cadrul asociaţiei profesionale, băncile vor putea să-şi organizeze un corp propriu de executori, a cărui activitate va fi strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând băncilor.Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei."Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi ale art. 44 alin. (2) privind ocrotirea şi garantarea în mod egal de lege a proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate în cauză.De altfel, dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională.Astfel, prin Decizia nr. 267 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, Curtea a reţinut, în esenţă, că aprobarea de către ministrul justiţiei a Statutului Corpului executorilor bancari este legitimată prin delegarea dată prin Legea bancară nr. 58/1998.De asemenea, Curtea a reţinut că actele de executare îndeplinite de executorii bancari sunt supuse, ca şi actele de executare îndeplinite de executorii judecătoreşti, aceloraşi căi de atac prevăzute de lege, astfel că debitorii sunt apăraţi împotriva eventualelor abuzuri care ar decurge din apartenenţa executorilor bancari la structurile organizaţiei creditoare.Prin Decizia nr. 662 din 8 decembrie 2005, nepublicată până la data pronunţării Curţii în prezenta cauză, s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu privire la care se invocau aceleaşi motive de neconstituţionalitate ca şi în cauza de faţă.Cu acel prilej Curtea a reţinut că textul de lege criticat aparţine unei legi organice şi nu există nici o contrarietate între acesta şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât nici executorii bancari şi nici executorii judecătoreşti nu fac parte din puterea judecătorească. S-a reţinut totodată că prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece critica autorului excepţiei privind încălcarea dreptului de proprietate, astfel cum este formulată, nu vizează textul supus controlului de constituţionalitate, ci actele concrete efectuate de executorul bancar, apreciate ca abuzive de autorul excepţiei, în cazul său care face obiectul dosarului în care s-a invocat excepţia.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 173 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, excepţie ridicată de Romică Dobrincu în Dosarul nr. 5.403/2005 al Judecătoriei Botoşani.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește